In timpul unui test cutanat alergic, pielea este expusa la o substanta care determina alergie (alergen) si apoi se urmaresc semnele reactiei alergice locale. Impreuna cu istoricul medical al pacientului, testele la alergeni pot confirma daca anumite semne si simptome cum ar fi stranutul, respiratia suieratoare si eruptiile cutanate sunt determinate de alergii.
Testele la alergeni pot de asemeni identifica substantele specifice care pot declansa reactiile alergice. Informatiile obtinute in urma acestor teste pot ajuta medicul sa dezvolte un plan de tratament al alergiei care poate include evitarea alergenului, medicatie sau imunoterapie.
Testarea cutanata pentru alergeni este folosita pe scara larga pentru a diagnostica afectiuni alergice cum ar fi:
- febra la fan;
- astmul alergic;
- dermatita (eczema);
- alergiile alimentare;
- alergia la penicilina;
- alergia la intepaturile de albine;
Tetele cutanate pot fi folosite le persoanele de orice varsta, inclusiv copii mici si persoane varstnice. Uneori insa, testele cutanate nu sunt recomandate.
Nu se recomanda utilizarea acestor teste daca pacientul:
- Administreaza medicamante care ar putea interfera cu rezultatele testelor. Acestea includ antihistaminice, multe dintre antidepresive si unele medicamente antiacide. Medicul poate decide in aceste cazuri ce este in interesul pacientului: sa continue acest tratament sau sa-l intrerupa temporar pentru a se pregati pentru test;
- Prezinta o afectiune cutanata severa. Daca afectiuni precum eczema sau psoriazisul afecteaza suprafete importante ale pielii la nivelul spatelui si al bratelor – locurile unde de obicei se realizeaza testarea - este posibil sa nu existe suficienta suprafata cutanata care sa ofere posibilitatea interpretarii corecte a testului;
- Are o sensibilitate mare la alergenii suspectati. Daca pacientul este foarte sensibil la anumite substante astfel incat chiar si o cantitate mica aplicata pe piele pot declansa o reactie alergica severa (anafilaxie);
Testele de sange – tehnic numite teste in vitro alergen specific anticorpilor Ige – sunt in mod special folositoare pentru pacientii care nu pot fi supusi unor teste cutanate. Desi testele de sange pot fi la fel de sensibile ca si cele cutanate, ele nu sunt realizare la fel de frecvent intrucat pot da mai multe erori sau sunt mai scumpe. Daca pacientul doreste sa inceapa imunoterapia, care reprezinta o serie de injectii menite sa creasca toleranta pacientului la alergeni, este nevoie de teste cutanate sau de teste de sange pentru a identifica substantele specifice care declanseaza alergiile.
Cel mai frecvent efect advers cutanat este tumefierea usoara, inrosirea, aparitia unor eruptii pruruginoase. Aceste eruptii pot fi observate in timpul testarii. De obicei dispar in cateva ore, desi exista cazuri in care pot persita o zi sau doua. O crema care contine o cantitate mica de cortizon poate fi aplicata pentru a ameliora edemul si pruritul.
In cazuri rare, testele cutanate alergice pot determina reactii alergice imediate, severe, de aceea este important ca testele sa fie realizate intr-un cabinet medical care detine echipament si medicatie pentru urgente. Daca pacientul dezvolta o reactie alergica severa la cateva zile de la realizarea testului cutanat, se recomanda ca pacientul sa solicite ajutor medical cat mai curand posibil.
Unii medici care practica medicina alternativa si complementara pot realiza teste de provocare-neutralizare, dar aceste teste nu s-au dovedit si nu sunt considerate de incredere.
Inainte de recomandarea unui test cutanat, medicul poate pune intrebari detaliate despre istoricul medical, semnele si simptomele pacientului si tratamentul pe care il foloseste de obicei pentru tratarea lor. Raspunsurile pacientului pot ajuta medicul sa determine daca alergiile sunt prezente si la alti membrii ai familiei. Apoi, medicul va realiza o examinare fizica pentru a cauta semne si simptome aditionale.
Istoricul medical si examinarea fizica pot oferi suficiente informatii pentru ca medicul sa poata discuta despre diagnostic si tratament. Daca se intampla asa, testele cutanate pot sa nu mai fie necesare. Dar daca medicul este nesigur asupra diagnosticului sau suspecteaza ca pacientul are o alergie si are nevoie de mai multe informatii despre cauzele posibile, acesta va recomanda realizarea testelor cutanate.
Medicamantele care interfera cu rezultatele testului
Inainte de programarea unui test cutanat, medicul va avea nevoie de o lista a medicamentelor prescrise pe care pacientul le ia. Unele medicamante pot suprima reactiile alergice, impiedicand testele cutanate de a fi eficiente. Alte medicamante pot creste riscul de dezvoltare a reactiilor alergice severe in timpul testelor. Deoarece medicamentele se elimina din organism in ritmuri diferite, medicul poate cere pacientului sa nu-si mai administreze medicamentele cu pana la 10 zile inainte de test.
Medicamantele care interfera cu testele cutanate sunt:
- antihistaminele nonsedative care se elibereaza fara prescriptie medicala, cum ar fi fexofenadina;
- histaminele care se elibereaza fara prescriptie medicala;
- antidepresivele triciclice, cum sunt amitriptilina si doxepinul;
- medicatia antiacida, cum ar fi cimetidina.
Testarea cutanata este de obicei realizata in cabinetul medical. De obicei, asistenta administreaza testul si medicul interpreteaza rezultatele. Testele cutanate nu sunt dureroase. Intrucat acele folosite pentru aceste teste abia penetreaza pielea, pacientul nu va sangera si va simti doar un disconfort momentan, usor.
In timpul testului
Exista trei tipuri de teste cutanate:
1. Testele prin punctionare sau zgariere (percutanate). In aceste teste, care sunt cel mai frecvent intalnite, cantitati foarte mici de extract alergenic sunt introduse foarte superficial la nivelul pielii. Acest tip de test este de obicei realizat pentru a identifica alergii la polen, par de animale, acarieni si alimente;
2. Testele intradermice (intracutanate). Extractele purificate de alergen sunt injectate in piele la nivelul antebratului. Acest tip de test este de obicei folosit daca medicul suspecteaza ca pacientul este alergic la venin sau la penicilina;
3. Testele cu plasture (epicutanate). Acest tip de test nu foloseste ace. In schimb, alergenul este aplicat pe un plasture, care este apoi plasat de piele. Acest tip de test este de obicei realizat pentru a identifica substante care determina dermatita de contact. Acestea includ latex, medicamante, parfumuri, conservanti, vopseluri de par, metale si rasini.
Unele teste determina reactii alergice imediate, care apar la cateva minute de la expunerea la alergen. Alte teste detecteaza reactiile alergice intarziate, care se dezvolta pe o perioada de cateva zile.
Un test cutanat prin punctionare sau zgariere verifica reactia alergica imediata la mai mult de 40 de substante diferite in acelasi timp. La adult, testul este efectuat de obicei la nivelul antebratului. Copiii sunt testati de obicei la nivelul spatelui superior.
Dupa curatarea locului unde va fi realizat testul cu alcool, asistenta va realiza urme fine la nivelul pielii si apoi aplica o picatura de alergen pe fiecare urma. Apoi, folosind un obiect ascutit introduce extractul in piele. Un nou obiect ascutit este folosit pentru fiecare zgarietura pentru a nu se contamina incrucisat cu alergenii. Picaturile sunt lasate pe piele pentru 15 minute, apoi asistenta verifica locul testarii pentru a detecta semne ale reactiilor alergice.
Pentru a vedea daca pielea reactioneaza asa cum trebuie, asistenta introduce doua substante aditionale in suprafata pielii:
1. Histamina
La aproape orice persoana, aceasta substanta determina un raspuns cutanat, deci este folosita pentru controlul pozitiv. Daca pacientul nu reactioneaza la histamina, testul cutanat poate fi foarte dificil sau imposibil de interpretat.
2. Glicerina sau solutie salina
La aproape orice persoana, substanta nu determina nici o reactie. Deci una dintre cele doua sunt folosite pentru controlul negativ. Daca pacientul reactioneaza la glicerina sau la solutie salina, acesta poate avea o piele foarte sensibila, deci reactia pielii la extractul alergen trebuie interpretat cu atentie.
Unii pacienti necesita un test pentru reactiile imediate mai sensibil – cunoscut si sub numele de test intradermal – daca testul prin punctie sau zgariere nu este foarte clar. In timpul acestui test, asistenta foloseste un ac subtire si o seringa pentru a injecta o cantitate mica de extract alergenic imediat sub suprafata pielii, la nivelul bratului. Apoi asistenta verifica dupa 15 minute aparitia unei eventuale reactii cutanate locale.
Testele cu plasture detecteaza reactiile alergice intarziate. In timpul acestui test, pielea poate fi expusa la 20-30 de substante care pot determina o reactie cutanata alergica (dermatita de contact)
Extractele de alergen se aplica pe plasturi pe care pacientul ii va purta pe antebrat sau pe spate timp de 48 de ore. In acest timp, pacientul trebuie sa evite sa faca baie sau sa efectueze activitati care determina transpiratie excesiva. Bandajele vor fi indepartate in cabinetul medical cand pacientul se intoarce pentru interpretarea rezultatelor.
Dupa test
Daca un alergen detemina o reactie alergica prin test cutanat prin zgariere sau test intradermic, pacientul va dezvolta o vezicula proeminenta, rosie si pruriginoasa care seamana cu intepatura de tantar. Asistenta va masura marimea acestei reactii cutanate. Dupa ce asistenta inregistraza rezultatele, va curata pielea pacientului cu alcool pentru a indeparta semnele si picaturile de alergen. Apoi pacientul se va intalni cu medicul pentru a discuta rezultatele si optiunile posibile de tratament.
Inainte de sfarsitul consulatiei, pacientul va afla rezultatele testelor prin zgariere sau intradermic. Testul cu plasture poate dura mai multe zile pentru a produce un rezultat. Un test cutanat pozitiv inseamna ca pacientul poate fi alergic la o anumita substanta. Tumefierile mai mari indica de obicei un grad mai mare de sensibilitate. Un test cutanat negativ inseamna ca probabil pacientul nu este alergic la un anumit alergen.
Acuratetea testelor cutanate poate varia. Un pacient poate reactiona diferit la acelasi test realizat in momente diferite. Sau poate reactiona pozitiv la o substanta in timpul unui test dar la care sa nu reactioneze in viata de fiecare zi. In general, testele cutanate sunt de incredere pentru diagnosticarea alergiilor la substante purtate de aer, cum sunt polenul, parul de animale si acarienii. Intrucat diagnosticul alergiilor alimentare poate fi mai complex, pacientul poate necesita teste suplimentare pentru stabilirea diagnosticului.
Planul de tratament al alergiei poate include medicatie, imunoterapie, modificari ale mediului sau in dieta. Este bine ca pacientul sa solicite explicatii despre diagnostic sau tratament daca are nelamuriri. Rezultatele testelor care identifica alergenul si un plan de tratament pot ajuta la mentinerea sub control a alergiei, cu ameliorarea sau chiar eliminarea completa a semnelor si simptomelor alergiilor.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.