Boala parodontala - metode profilactice si de tratament

Publicat: 18 Septembrie 2017
Consultant: Dr. Corina Sarchizian
Medic stomatolog

Generalitati


Boala parodontala este o denumire generica data afectiunilor ce constau in inflamatia cronica a tesuturilor de sustinere a dintelui: gingia si osul alveolar. Denumirea populara este parodontoza.

In functie de stadiul sau evolutiv se disting doua etape:

1. Gingivita

Vorbim despre gingivita cand inflamatia este strict localizata la gingie care-si modifica consistenta (devine moale), culoarea (devine rosu intens) si sangereaza usor la periaj. Papilele interdentare se desprind de pe dinti.

Cauza gingivitei este placa bacteriana ce se depune pe suprafata dintilor neigienizati corespunzator. Placa bacteriana este un depozit albicios format din bacterii patogene si resturi alimentare.

Gingivita este perfect reversibila. Instaurarea unei igiene dentare corecte rezolva problema.

2. Parodontita

Complicatia inflamatiei gingivale cu cea a osului alveolar se numeste parodontita.

Cauza principala a parodontitei este tot placa bacteriana care, in doua-trei zile de la formare, se transforma in tartru. Tartrul nu este altceva decat placa bacteriana mineralizata.

Tartrul actioneaza ca un rezervor de bacterii ce nu mai poate fi indepartat prin autocuratire, ci doar prin detartraj in cabinetul medicului stomatolog.
Gingia tumefiata se retrage de pe dinti, dezgolind radacinile.

Bacteriile din placa bacteriana se insinueaza in spatiul periodontal declansand metodele de aparare ale organismului care vor afecta prin mecanisme autoimune atat fibrele ligamentului periodontal cat si osul alveolar.

Se formeaza asa numitele pungi parodontale (spatii retentive in forma de palnie intre dinti si osul alveolar) in care se acumuleaza mari cantitati bacteriene, afectand din ce in ce mai mult osul alveolar, pana la pierderea totala a dintelui.

Factori favorizanti ai bolii parodontale

- varsta - incidenta este crescuta la persoanele in varsta;
- fumatul;
- predispozitia ereditara;
- stresul;
- anumite stari fiziologice (pubertate, sarcina, menstruatie, menopauza);
- anumite medicamente (unele antidepresive si anticonceptionale);
- obiceiuri vicioase (bruxismul);
- boli sistemice (diabetul zaharat, poliartrita reumatoida, hipovitaminoza C, anemie, leucemie).

Simptomatologie

Simptomatologia este relativ redusa initial, cand este vorba doar despre gingivita. In acel stadiu, asa cum am mai spus, se observa doar modificarile de culoare (virajul spre rosu intens) si de volum (tumefactie) ale gingiei, insotite de sangerari la atingere, deci si la periaj.

Odata cu evolutia spre parodontita apar: halena (respiratie urat mirositoare), retractii gingivale cu dezgolirea radacinii dintilor, secretii purulente la nivelul gingiei, modificari de pozitie ale dintilor, mobilizarea lor, tulburari de ocluzie, iar in final, pierderea dintilor.

Tratamentul preventiv

Consta in igienizarea corecta si constanta a intregii cavitati bucale si are doua componente, ambele la fel de importante:

a) Igienizarea dintilor la domiciliu, de catre pacient

Se face prin periajul dintilor de doua ori pe zi, dimineata si seara. Se recomanda atentie sporita asupra spatiilor retentive, interdentare, asupra carora se poate interveni cu ata dentara sau periute interdentare. Clatirea cu apa de gura are rol antiseptic si antiinflamator.

b) Igienizarea profesionala in cabinetul stomatologic

Se recomanda sa fie facuta la cel putin sase luni sau mai des: la patru luni, la purtatorii de lucrari protetice si la trei luni, la fumatori.

Igienizarea profesionala are ca scop indepartarea oricaror urme de placa bacteriana si de tartru, lasand suprafete netede si neaderente, pentru incetinirea depunerii de placa bacteriana.

Prima etapa consta in localizarea depozitelor de placa bacteriana cu ajutorul unor revelatori chimici. Se trece apoi la detartraj cu ultrasunete atat supragingival (la nivelul smaltului si lucrarilor protetice), cat si subgingival (la nivelul cementului). Spre deosebire de detartrajul mecanic, detartrajul cu ultrasunete nu are nici un efect daunator asupra dintilor.

Singurul dezavantaj minor care poate exista este eventuala aparitie a unei usoare sensibilitati la alimente reci sau dulci, sensibilitate ce dispare la cateva zile de la detartraj.

Dupa detartraj se folosesc aparate speciale ce sufla pe suprafata dintilor o pulbere usoara de bicarbonat pentru neutralizarea aciditatii cauzate de microorganisme.
Abia in final se realizeaza periajul profesional cu periute si paste specifice.

Tratamentul curativ

In functie de gravitatea afectiunii, tratamentul curativ va fi de doua tipuri: nechirurgical si chirurgical. Un rol important in stabilirea tipului de tratament il au radiografiile care releva gradul de distructie osoasa.

a) Tratamentul nechirurgical

Consta, ca si cel profilactic, in igienizarea riguroasa prin detartraj ultrasonic si periaj profesional.
Se folosesc si aplicatii de substante antibiotice si antiinflamatorii, de tipul gelurilor, in santurile interdentare. Se pot administra si antibiotice pe cale orala.

Un alt pas important in tratamentul nechirurgical este lustruirea suprafetelor dentare (in special a celor interdentare).

b) Tratamentul chirurgical

Se alege procedeul potrivit in functie de situatia clinica:

Chiuretajul subgingival – se face doar cu anestezie locala, cu ajutorul unor chiurete speciale cu care se curata spatiul periodontal marit de volum (pungile parodontale).

• Operatia cu lambou - se incizeaza si se decoleaza o potiune gingivala ceea ce permite expunerea si curatarea radacinii dentare; daca gingia a fost retrasa, se incearca reinsertia lamboului cat mai aproape de linia de colet anatomic.

• Aditia de gingie - se foloseste in retractiile gingivale extinse si consta in inserarea unei grefe de mucoasa bucala, in general de pe palat (cerul gurii) , in locul gingiei retrase.

• Aditia de material osos - se foloseste in cazul pungilor parodontale adanci cu distructie osoasa mare; se „lipeste” un os natural sau de sinteza in scopul reducerii mobilitatii dintilor.

Metode moderne de tratament

Pentru toti cei care, dintr-un motiv sau altul, refuza interventia chirurgicala exista, ca ultima aplicatie tehnologica, folosirea Laserului LLL (Low Level Laser) cu lungime de unda de 940 nm, care are capacitatea de a distruge doar bacteriile patogene si tesuturile afectate din spatiul parodontal, neavand vreun efect asupra tesuturilor sanatoase.

Concluzii

Se recomanda consult de specialitate in cazul aparitiei urmatoarelor simptome:
-sangerari gingivale;
-respiratie urat mirositoare;
-retragerea gingiilor.

Toate acestea sunt semne de gingivita. Netratate vor evolua spre boala parodontala.


Email

Citeste si despre:

MedLife anunta concluziile primei etape in studiul privind raspunsul imun al organismului dupa vaccinarea anti-COVID-19 La cat timp se face rapelul daca ne-am infectat cu COVID-19 intre doze? Oficial: Romania va continua vaccinarea cu AstraZeneca, pentru toate categoriile de varsta! Oxford intrerupe testele clinice cu vaccinul AstraZeneca pe copii si adolescenti Lupta cu kilogramele dupa nastere - ce medicamente de slabit sunt recomandate Ce este Bromelaina si care sunt beneficiile acesteia pentru sanatate MedLife a identificat alte 92 de cazuri cu tulpina britanica din 92 de probe noi secventiate Testarea pentru COVID in farmacii ar putea incepe intr-o saptamana Ce ar trebui sa stii despre variantele si mutatiile SARS-CoV-2? Care este calea cea mai usoara prin care se transmite coronavirusul? Ce poti face pentru a nu te infecta?