Tartrul si detartrajul
Tartrul se formeaza prin mineralizarea in timp a placii bacteriene impreuna cu sarurile de calciu din saliva. Acesta adera de suprafata dintilor dar si pe alte zone dure si anume: obturatii (plombe), punti dentare, proteze, implante sau aparate ortodontice (fixe sau mobile) si poate fi un factor favorizant al aparitiei bolii parodontale.
Exista doua tipuri de tartru: supra si subgingival. Tartrul supragingival are o culoare alb-galbui cu consistenta redusa la inceput dar poate ajunge la un maroniu negru daca se impregneaza cu coloranti alimentari sau nicotina la fumatori; mineralizarea acestuia se face datorita prezentei salivei.
Tartrul subgingival este de culoare inchisa si de duritate mai mare si mineralizarea lui se face datorita prezentei sangelui.
Ritmul de formare a tartrului poate varia in functie de natura alimentelor, a fluxului de saliva iar indepartarea lui poate varia in functie de fixarea si aderenta lui la suprafata dentara. Unele persoane prezinta o predispozitie individuala, avand depozite reduse, moderate sau mari de tartru.
Indepartarea tartrului se face printr-o metoda terapeutica numita detartraj. Acesta se poate realiza:
- cu instrumentar actionat manual
- cu ultrasunete
- cu aer comprimat (sonic).
Detartrajul manual si cel cu ultrasunete indeparteaza tartrul supragingival, pe cand cel subgingival este indepartat cu instrumente si chiurete de detartraj speciale si doar in parte, cu ultrasunete.
Cel mai des intalnit este detartrajul cu ultrasunete care are o actiune netraumatizanta pe dinti si gingii, e bine suportat si nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropshihic si care nu au dinti sensibili (hipersensibilitate dentinara) iar apa pulverizata de aparatul de detartraj elibereaza o presiune locala realizand curatarea zonei dar si indepartarea tartrului dislocat.
Nu se recomanda efectuarea detartrajului ultrasonic la persoanele care au reflex accentuat de voma, probleme respiratorii (astm, emfizem pulmonar, fibroza chistica), pacienti cu pacemaker, copii sau dinti cu suprafata radiculara expusa.
Detartrajul sonic este asemanator celui cu ultrasunete doar ca in acest caz este antrenat un jet puternic de aer. Cu toate acestea, el prezinta o eficienta mai redusa.
Se recomanda efectuarea unui detartraj o data la sase luni, iar la pacientii cu lucrari fixe si implante odata la patru luni.Este foarte important ca rezultatul detartrajului sa fie o suprafata perfect neteda, chiar lustruita, pe care depunerea placii bacteriene si a tartrului sa nu fie favorizata. Acest rezultat se obtine, pe langa periajul profesional cu paste abrazive speciale, gume de lustruit si prin folosirea unui jet de apa si bicarbonat de sodiu (prophy-jet), bine tolerat si fara dureri care elimina si ultimele resturi de tartru, intarziind viitoarele depuneri.
Printr-o tehnica de periaj corecta, prin folosirea apei de gura si a atei dentare nu doar ca se previne aparitia cariei dentare si a parodontopatiei, dar se si ingreuneaza aparitia placii bacteriene si implicit a tartrului dentar.Nu amanati detartrajul pe motiv ca tartrul "solidarizeaza" dintii. Daca dintii sunt mobili, tartrul impreuna cu microbii din el au determinat acest lucru iar prin amanare, boala evolueaza si medicul nu poate trece la urmatoarele etape ale tratamentului paradontal.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
