
Afectiunile gingiilor, cunoscute sub denumirea de boli parodontale, includ o serie de inflamatii care afecteaza tesuturile de sustinere ale dintilor: gingiile, osul alveolar, ligamentul parodontal si cementul radicular. Sunt unele dintre cele mai frecvente boli cronice la nivel mondial, afectand o proportie semnificativa a populatiei adulte.
Gingivita este forma incipienta si reversibila a bolii gingivale, caracterizata prin inflamatia gingiei (tesutul care inconjoara dintii) fara afectarea osului alveolar. Gingivita se manifesta prin gingii rosii, inflamate, care sangereaza cu usurinta la periaj. Deoarece gingivita nu cauzeaza, de obicei, durere, majoritatea oamenilor nu urmeaza tratamentul necesar.
Parodontita apare cand gingivita nu este tratata la timp. Este o afectiune mai grava care determina distrugerea osului si a ligamentelor care sustin dintii, putand duce in timp la mobilitate dentara si pierderea dintilor.
Cauza principala a bolilor gingivale este placa bacteriana - o pelicula lipicioasa, incolora sau galbuie, formata din bacterii si resturi alimentare, care se depune continuu pe dinti.
Neindepartata la timp, prin periaj zilnic si utilizarea atei dentare, aceasta placa se mineralizeaza si se transforma in tartru. Acesta ofera o suprafata poroasa ideala pentru multiplicarea bacteriilor agresive, fiind imposibil de indepartat acasa.
Bacteriile din placa bacteriana se hranesc cu zaharurile din alimente sau bauturi si produc substante iritante care inflameaza gingiile si provoaca sangerari gingivale.
Pe langa placa bacteriana, o serie de alti factori afecteaza sanatatea gingiilor. Aceste cauze pot include:
Placa bacteriana, cauzata de lipsa unei igiene orale corespunztoare, cu folosirea atei dentare si a dusului bucal, poate fi declanatorul bolii parodontale, insa severitatea si viteza de progresie a bolii sunt influentate de o serie de factori:
Fumatul tutunul este considerat unul dintre cei mai mari factori de risc, deoarece mascheaza sangerarea gingivala si scade imunitatea locala;
Factori genetici: unele persoane sunt genetic mai predispuse la o reactie inflamatorie exagerata, chiar daca au o igiena orala buna;
Afectiuni sistemice: diabetul zaharat (in special cel dezechilibrat), bolile cardiovasculare, obezitatea;
Modificari hormonale: pubertatea, sarcina, menopauza sau utilizarea contraceptivelor orale cresc sensibilitatea gingiilor;
Stresul cronic slabeste sistemul imunitar si capacitatea organismului de a lupta cu infectiile;
Anumite medicamente: unele anticonvulsivante, antidepresive, anticonceptionale, antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu) sau imunosupresoare pot cauza hiperplazie (marire) gingivala;
Varsta inaintata;
Alimentatia dezechilibrata: o dieta saraca in vitamine si minerale sau un consum ridicat de zaharuri si alti carbohidrati (cereale, paste fainoase, paine) pot slabi sistemul imunitar.
Manifestarile clinice difera in functie de severitatea afectiunii.
In gingivita, simtomele initiale pot fi:
Deoarece gingivita nu este dureroasa, simptomele pot trece neobservate si se poate trece la stadiul urmator, de parodontita.
In parodontita, simptomele sunt mult mai serioase:
Boala parodontala apare atunci cand bacteriile acumulate in jurul dintilor provoaca o reactie inflamatorie la nivelul gingiilor si al tesuturilor care sustin dintii.
Etapele progresiei bolii:
Etapa 1 Agresiunea bacteriana: Bacteriile din placa subgingivala elibereaza toxine si enzime care distrug tesuturile parodontale.
Etapa 2 Initierea inflamatiei: Organismul trimite celule de aparare (neutrofile, macrofage) pentru a combate infectia. Gingia devine rosie, edemaiata, sangereaza usor.
Etapa 3 Progresia spre parodontita: Inflamatia cronica neremediata duce la activarea osteoclastelor si resorbtia osului alveolar. Ligamentul parodontal se distruge, apar pungi parodontale si dintii isi pierd ancorarea.
Etapa 4 Afectarea sistemica: Bacteriile parodontale pot patrunde in circulatia sanguina si contribui la aparitia unor afectiuni sistemice: boli cardiovasculare, diabet, nasteri premature, afectiuni respiratorii, boala Alzheimer.
Se recomanda consult medical de specialitate in cazul aparitiei urmatoarelor simptome:
Atentie: Gingivita si parodontita pot evolua silentios, fara durere, mai ales in stadiile incipiente. Nu asteptati durerea pentru a merge la medic!
Medicul stomatolog generalist care evalueaza starea de sanatate a gingiei;
Parodontologul specialist in boli parodontale; recomandat pentru parodontit moderata sau severa;
Chirurgul oro-maxilo-facial implicat n cazurile ce necesit interventii chirurgicale complexe;
Medicul de medicina interna / diabetologul daca exista boli sistemice asociate (diabet, boli cardiovasculare)
In cazul bolilor parodontale, expectativa vigilent NU este recomandata. Deoarece gingivita progreseaz asimptomatic catre parodontit, amanarea tratamentului in sperana ca simptomele vor trece de la sine duce la pierderi osoase ireversibile.
Consultatia stomatologica este recomandata de doua ori pe an, in special n cazul persoanelor cu antecedente de afectiuni gingivale. Daca au trecut mai mult de 6 luni de la ultimul control stomatologic, este indicat programarea unei vizite cat mai curand.
Medicul stomatolog poate ndeparta placa bacteriana si tartrul supra si subgingival. Controalele periodice si igienizarea profesional contribuie la stoparea si chiar reversibilitatea procesului inflamator, prevenind apariia altor probleme gingivale.
Medicul stomatolog examineaza gingiile si dintii in timpul vizitelor regulate. Sunt evaluate urmatoarele aspecte:
Se pot face radiografii (bilant radiologic / radiografii retroalveolare / ortopantomograma) pentru a observa starea osului si alte eventuale probleme. Se poate recomanda si Cone Beam CT (CBCT) n cazuri complexe pentru ca ofer imagini 3D ale structurilor osoase.
De asemenea, se pot recomanda teste microbiologice pentru identificarea bacteriilor parodontopatogene.
Vizitele regulate lacabinetul stomatologicreprezint cea mai eficienta metoda de identificare a afeciunilor gingivale inainte ca acestea sa cauzeze deteriorari severe.
Boala parodontala poate fi clasificat in funcie de severitate (stadiul I, II, III sau IV) si progresie (grad A, B sau C).
Frecventa vizitelor ulterioare este stabilit de medicul stomatolog n funcie de riscul fiecrui pacient de a dezvolta boli ale gingiilor.
Tratamentul efectuat in stadiile incipiente este foarte important. Acesta are ca obiective prevenirea distrugerii tesuturilor de sustinere, controlul infectiei si prevenirea mobilizarii dintilor.
Pentru ca tratamentul sa fie eficient, sunt necesare urmatoarele masuri:
Tratament initial
In acest moment, procesul poate fi reversibil. Se recomanda:
Chiar si cu o igiena riguroasa acasa, periajul si ata dentara nu pot curata totul. Detartrajul profesional intervine tocmai pentru a indeparta placa bacteriana si tartrul acumulat in timp.
Medicul stomatolog va stabili periodicitatea controalelor si a sedintelor de igienizare profesionala. Persoanele care au avut afectiuni gingivale sunt sfatuite sa efectueze controale stomatologice la fiecare 3-4 luni.
Tratamentul bolilor gingivale mai grave
Gingivita netratata sau care nu raspunde la tratament se transforma in parodontopatie/parodontita. Aceasta afectiune necesita tratament prompt pentru eliminarea infectiei i oprirea procesului de distrugere a osului. Ulterior, este necesara o ingrijire pe termen lung, menita sa mentina sanatatea cavitatii orale.
Se realizeaza chiuretajul subgingival in camp nchis (SRP - Scaling and Root Planing) ce presupune curatarea profunda a pungilor parodontale i netezirea radacinilor dintilor sub anestezie locala.
In tratamentul modern al bolii parodontale, laserul a devenit un aliat extrem de valoros, deoarece actioneaza pentru curatarea si dezinfectarea gingiilor afectate. Acesta completeaza tratamentul clasic si ajuta medicul sa elimine mai eficient bacteriile din zonele greu accesibile.
El are efect bactericid si reuseste sa sterilizeze zonele in care instrumentele mecanice sau solutiile de irigare ajung greu. De asemenea, are efect de biostimulare, accelerand semnificativ vindecarea tesuturilor moi si reducand disconfortul sau inflamaia post-tratament pentru pacient.
Uneori poate fi necesara administrarea de antibiotice sau de alte medicamente care ajuta vindecarea si previn infectia.
Dupa tratament, este obligatorie mentinerea starii de sanatate orala prin prevenirea aparitiei placii bacteriene. Periajul trebuie facut cu atentie, printr-o tehnica de periaj corecta iar ata dentara trebuie folosita zilnic. Medicul stomatolog poate prescrie apa de gura antibacteriana si poate stabili un program de control la 3-4 luni pentru igienizare si pentru a se asigura ca boala nu a recidivat.
De retinut!
Antibioticele, ca metoda unica de tratament, nu pot vindeca formele severe ale bolilor gingivale. In unele cazuri, chiuretajul subgingival asociat terapiei antibiotice poate fi suficient pentru controlul afeciunii, dar uneori poate fi necesar si chirurgia parodontala.
Tratament chirurgical
Poate fi necesara in cazul parodontopatiilor care nu pot fi vindecate cu antibiotice sau chiuretaj subgingival.
Tipuri de tratament chirurgical:
Gingivectomie: se indeparteaza si remodeleaza tesutul gingival hiperplazic;
Chiuretaj in camp deschis (operaie cu lambou): pentru acces direct la radacini i la defectele osoase, permitand curatarea profunda a pungilor parodontale;
Chirurgie regenerativa (regenerare tisular ghidat): utilizarea de grefe osoase, membrane, derivati ai matricei de smal sau factori de crestere pentru a reface osul pierdut;
Grefe gingivale pentru corectarea retractiei gingivale;
Extractia dentara in stadii terminale, cand dintele nu mai poate fi salvat.
Pentru ca interventia sa fie de succes trebuie respectate urmatoarele conditii:
De retinut!
Chirurgia gingiei poate determinabacteriemie(bacterii in sange). Pot fi necesare antibiotice inainte si dupa interventia chirurgicala, daca pacientul are o conditie medicala ce creste riscul de infectii severe:
Bolile gingivale se pot preveni prin periaj, folosirea atei dentare, controale stomatologice de doua ori pe an, curatari profesionale si printr-o dieta echilibrata.
Periajul
Se recomanda:
Daca gingiile sangereaza in timpul periajului, sangerarea ar trebui sa se reduca treptat pe masura ce gingiile se vindeca. Totusi, sangerarea gingivala poate reprezenta un semn al unei afeciuni gingivale, motiv pentru care este recomandat consultul unui medic stomatolog.
Se recomand:
?