Refuzul de a incerca alimente noi apare frecvent la copiii cu varste intre 2-6 ani, desi nu e neobisnuit nici pentru un copil de 18-24 de luni, si se manifesta prin refuzul efectiv al copilului de a-si diversifica dieta. Acesta va consuma acelasi tip de alimente la fiecare masa si poate ajunge sa refuze chiar si produse care anterior ii placeau.
Alte obiceiuri alimentare ce pot alarma parintii includ teama de alimente noi sau refuzul complet de alimentare.
Desi aceste obiceiuri alimentare ingrijoreaza parintii, specialistii considera ca adoptarea lor reprezinta, de fapt, incercarea copilului de a-si manifesta independenta si fac parte dintr-o etapa normala de dezvoltare.
In perioada prescolara, procesul de crestere somatica a copiilor inregistreaza o aparenta incetinire, iar apetitul lor poate fi mai diminuat. La aceasta varsta par a fi mai interesati in a descoperi lumea inconjuratoare decat de a se hrani corespunzator.
Acest lucru poate sa ii ingrijoreze, uneori, mai mult decat este cazul, pe parinti. In cazul in care copilul incepe sa refuze consumul unor alimente diversificate si doreste sa isi centreze regimul pe un singur tip de mancare, specialistii recomanda parintilor sa continue sa-i ofere copilului (atat timp cat este hranitor), insa pot incerca sa-i adauge acestuia si alte produse.
Aceasta este o metoda menita sa determine copilul ca, in timp, sa consume si alte alimente si, altfel, sa adopte o alimentatie corecta si sanatoasa.
Motivele pentru care se poate instala aceasta monotonie in alimentatia copilului sunt multiple, insa specialistii considera ca sunt centrate de dorinta copilului de a-si manifesta independenta.
Expertii au observat ca momentul in care copilul incepe sa isi impuna preferintele culinare coincide cu o perioada in care el nu exercita niciun fel de influenta hotaratoare sau vreun control larg asupra lumii din jurul sau, dar este capabil sa constientizeze ca, prin refuzul sistematic de a se supune parintilor, ii poate deranja pe acestia.
Astfel, se poate ajunge chiar in situatia in care copilul se foloseste de refuzul de a accepta o alimentatie diversificata in scopul de santaj emotional.
Parintii confruntati cu o astfel de situatie sunt sfatuiti sa nu acorde prea multa atentie acestor capricii deoarece cu cat li se va da mai multa importanta, cu atat vor dura mai mult sau chiar se vor amplifica.
Tot ce trebuie sa faca este sa fie atenti ca alimentele consumate sa fie nutritive si sanatoase. Copilul nu isi va corecta singur comportamentul daca adultul de langa el este prea dur sau prea permisiv. In acest sens, parintele ar trebui sa instituie un orar pentru mese si gustari, dar nu trebuie sa oblige copilul sa manance ce nu doreste.
Chiar si in aceste situatii parintii detin controlul in legatura cu diversitatea substantelor nutritive oferiti copiilor. Ei sunt sfatuiti sa continue sa realizeze regimul alimentar zilnic al copiilor respectand sugestiile din piramida alimentelor.
Oferindu-i copilului o gama larga de alimente, parintele ii lasa acestuia libertatea de a alege exact ce ii place, satisfacandu-i in acelasi timp si nevoia de a lua decizii independente. Cu timpul, copilul ajunge sa resimta si el monotonia din alimentatie si va cere singur diversificarea ofertei culinare.
Astfel, copilul simte ca ia singur hotarari ce il privesc direct si isi dezvolta si obiceiuri nutritionale sanatoase.
Pot exista zile in care copiii sa manance mult mai putin decat de obicei (spre ingrijorarea imediata a parintilor). Aceasta nu este o situatie alarmanta, deoarece el va recupera necesarul caloric consumand alimente in exces zilele urmatoare.
Copiii cu un stil de viata sanatos isi vor adapta singuri aportul alimentar in functie de nevoile energetice pe care organismul lor le resimte.
In aceste situatii, parintii sunt sfatuiti sa introduca in meniul copiilor si in orarul alimentar cat mai multe gustari (in principal bazate pe fructe, cereale integrale, lactate), pe langa cele trei mese obligatorii. Variante de gustari: fructe proaspete, branzeturi, legume crude, cereale integrale, sendvisuri cu unt de arahide.
Exista cateva recomandari cu caracter general, de care parintii pot tine seama in cazul in care se confrunta cu o astfel de situatie:
- adultii trebuie sa ofere in permanenta exemple copiilor in ceea ce priveste adoptarea unui stil de viata sanatos, iar obiceiurile alimentare nu fac exceptie;
- apetitul copiilor trebuie dezvoltat prin stimularea simturilor, deci, cu cat preparatele culinare sunt mai aromate, mai parfumate si mai aspectuoase, cu atat exista mai multe sanse sa atraga atentia si sa deschida pofta de mancare a copilului;
- parintii sunt sfatuiti sa introduca in alimentatia copiilor inca de la varsta de 6 luni, legume si fructe cat mai diverse, sub forma de piureuri;
- copiii nu trebuie fortati sa manance un aliment pe care nu il doresc sau cand simt ca nu le este foame;
- copiii nu trebuie incurajati sa consume intre mese produse hipercalorice avand un continut ridicat de zahar, deoarece le va diminua pofta de mancare.
De retinut!
Parintii sunt sfatuiti sa nu ofere gustari copiilor cu mai putin de o ora inainte de ora mesei. Este important de inteles ca aceste capricii alimentare ale copiilor sunt considerate ca fiind normale doar daca dureaza 7- 10 zile.
Daca insa copilul refuza o alimentatie corecta mai mult de 2 saptamani, parintii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist.
Teama de a incerca noi alimente este relativ larg raspandita in randul copiilor. Parintii sunt sfatuiti sa fie cat mai intelegatori cu copilul si sa nu il oblige sa accepte imediat un aliment nou introdus in dieta.
De obicei sunt necesare mai multe mese in cadrul carora copilul sa regaseasca noul aliment (de preferat gatit in forme diferite pentru a se putea decide care ii place mai mult).
Parintii confruntati cu aceasta situatie ar trebui sa continue sa ofere produsul respectiv, precum si alimente cu care copilul este deja familiarizat pana in momentul in care copilul ajunge sa se obisnuiasca.
Exista copii care pot fi determinati sa incerce un aliment nou daca li se sugereaza ca ar trebui sa guste cel putin o data fiecare tip de mancare din farfurie. La fel insa, exista si copii reticenti la astfel de sugestii din partea adultilor, caz in care specialistii recomanda parintilor sa nu insiste sau sa oblige copilul sa accepte alimentul daca acesta nu se simte pregatit.
Sunt multe situatii particulare in care copiii imita comportamentul adultilor, iar refuzul lor de a accepta un aliment este generat sau intretinut de o atitudine asemanatoare cu cea a unui adult.
Este important de retinut ca obiceiurile alimentare ale copiilor se modifica in timp, iar ceea ce la inceput nu le placea sau nu era consumat cu placere poate fi ulterior integrat in alimentatia zilnica relativ usor.
Desi obisnuirea copilului cu produse noi poate initial sa para un proces anevoios, pe termen lung, rezultatele sunt benefice atat pentru el (deoarece organismul sau beneficiaza de o gama variata de nutrienti), cat si pentru familia sa (deoarece pregatirea fiecarei mese nu va mai fi o corvoada).
De retinut!
Studii recente efectuate pe gemeni au demonstrat faptul ca teama de a incerca noi alimente are si o importanta componenta genetica.
Copiii privesc in general refuzul de a consuma diverse alimente ca pe o modalitate excelenta de a-si santaja emotional parintii; daca in timpul mesei copilul decide ca nu va manca ceea ce ii este servit si isi manifesta explicit preferinta pentru un alt fel de mancare, de cele mai multe ori mama ii va pregati felul preferat.
Astfel, copilul simte ca isi impune propria-i vointa si ca poate influenta si comportamentul celor din jur.
Refuzul acesta este un capriciu alimentar care, daca ii este indeplinit de prea multe ori, poate degenera, copilul incepand sa aiba pretentii din ce in ce mai exagerate.
De aceea, specialistii recomanda parintilor sa ofere copiilor o gama cat mai variata de alimente, care sa le asigure necesarul caloric si nutritiv, sa le satisfaca in acelasi timp nevoia de nou si sa se adapteze gusturilor lui.
Gustarile sunt recomandate a fi introduse in meniul copiilor, acestea putand fi surse excelente de substante nutritive si energie daca au un continut sanatos si nu dezechilibreaza orarul propriu-zis al meselor.
Gustarile trebuie integrate in program astfel incat sa fie servite cu o ora si jumatate, maximum o ora inainte de urmatoarea masa, altfel putand afecta negativ apetitul copilului, care nu va mai dori sa manance.
Totusi, gustarile nu trebuie sa fie confundate cu deserturi. O gustare sanatoasa este compusa din oricare din: fructe si legume proaspete, cereale integrale, branzeturi, dar si lapte, sucuri de fructe, piureuri de fructe, covrigei sau sendvisuri usoare. Cantitatea este si ea importanta: daca gustarea este abundenta, copilul isi va pierde pofta de mancare.
Gustarile pot fi alcatuite si din sucuri, insa in cantitate moderata, chiar daca cele naturale aduc substante nutritive importante (prea mult suc inseamna, de cele mai multe ori, prea mult zahar). Sucurile (si bauturile in general) ar trebui servite dupa masa pentru a nu influenta apetitul.
Parintii copiilor pretentiosi la mancare sunt sfatuiti ca, pana ce acestia isi dezvolta propriile preferinte culinare, sa le ofere o alimentatie sanatoasa, care sa fie echilibrata in principii nutritive (se recomanda evitarea dulciurilor) si care sa satisfaca necesarul caloric al organismului.
Daca cel mic a inceput deja sa isi exprime anumite preferinte, parintii ar trebui sa incurajeze noile obiceiuri, daca acestea sunt sanatoase. In cazul in care copilul are tendinta de a exagera in consumul dulciurilor, acestea ar trebui inlocuite cu fructe (care pot satisface nevoia de dulce).
Copiii nu trebuie fortati sa consume produse cu care nu sunt obisnuiti sau pe care declara vadit ca nu le agreeaza, doar pentru ca parintii le considera nutritive, ci trebuie sa aiba mereu o alternativa.
Specialistii avertizeaza ca prin fortarea unui copil sa consume un anumit aliment parintii ii pot afecta pe termen lung comportamentul alimentar (efectele putand fi resimtite chiar si la varsta adulta).
In schimb, daca copilul are in fata variante si alimente diverse, simte ca el este cel care isi hotaraste meniul, iar acest lucru ii ofera siguranta propriilor decizii, dar si puterea de a-si dezvolta obiceiuri alimentare sanatoase pe care le va promova in perioada adulta.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.