Compozitie
Fiecare comprimat contine 5 mg pindolol.
Actiune terapeutica
Visken este un antagonist puternic al receptorilor adrenergici (blocant). El blocheaza atat receptorii adrenergici 1 timp de peste 24 ore dupa administrare. Are o actiune neglijabila de stabilizare a membranei. In calitate de blocant, Visken protejeaza inima fata de stimularea beta-adrenergica prin catecolamine (in timpul efortului fizic si al stresului psihic), reducand si influenta sistemului simpatic asupra inimii in repaus. Activitatea sa simpatomimetica intrinseca (ASI) asigura inimii o stimulare de baza similara celei normale, fara efecte nedorite asupra frecventei si contractilitatii cardiace in repaus si asupra conductiei intracardiace. Astfel, riscul de bradicardie este mic, iar debitul cardiac normal nu este redus. Visken este un blocant cu o actiune vasodilatatoare relevanta din punct de vedere clinic. Aceasta rezulta din ASI exercitata asupra adrenoceptorilor din vasele sanguine. rezistenta vasculara mare din hipertensiunea stabilizata este diminuata prin tratament cu Visken; irigatia tesuturilor si organelor nu este afectata si poate fi chiar ameliorata. Prin actiunea sa simpatomimetica intrinseca puternica, Visken administrat in cura prelungita nu diminueaza (ca alti blocanti) valoarea sangvina a raportului HDL/LDL.Actiunea Visken exercitata asupra muschiului neted bronhial reduce riscul bronhospasmelor la subiectii neastmatici, cu pneumopatie obstructiva. Dozele terapeutice mici de Visken reflecta marea lui putere si biodisponibilitate. Aceasta din urma este rezultatul unei absorbtii aproape complete si al unui efect neglijabil al primului pasaj hepatic; variatiile individuale la nivel plasmatic sunt reduse, ducand astfel la efecte terapeutice constante, la o doza data.
Indicatii
hipertensiune arteriala. angina pectorala (prevenirea crizelor). tahicardie sinusala si atriala, tahicardie paroxistica, tahicardie la pacienti cu flutter sau fibrilatie atriala, extrasistole supraventriculare. Sindrom circulator hiperdinamic.
Doze si mod de administrare
Dozele trebuie adaptate particularitatilor individuale ale pacientului, fiind in general cuprinse in intervalul 5 - 30 mg/zi.
Adulti: hipertensiune arteriala: 5-15 mg in doza unica, dimineata. La formele mai severe sau la cazurile rezistente, poate fi necesara instituirea unui tratament aditional cu alte medicamente antihipertensive.
Angina pectorala si aritmii cardiace: doza zilnica de 10-30 mg, divizata in 2-3 doze. Sindrom circulator hiperdinamic: 7,5-20 mg/zi.
Copii: datele experimentale referitoare la Visken administrat copiilor sunt limitate.
Contraindicatii
Astm bronsic, insuficienta cardiaca necompensabila cu digitala, cord pulmonar, bradicardie marcata, bloc A-V de gradul II si III.
Masuri de precautie
Desi Visken produce o cardiodepresie mai putin marcata decat blocantii faraactiune pe miocardul in repaus, pacientii cu afectiuni cardiace incipiente sau manifeste trebuie digitalizati corespunzator inaintea tratamentului cu Visken. In mod similar, este necesara monitorizarea atenta a parametrilor cardiovasculari in timpul utilizarii Visken in tratamentul infarctului miocardic acut. Visken nu provoaca in general modificari semnificative ale functiei pulmonare la pacientii predispusi la bronhospasm datorat unei pneumopatii obstructive cronice neastmatice. Totusi, ca in cazul oricarui -blocant, un efect bronhoconstrictor nu poate fi complet exclus. Nu trebuie niciodata administrat un blocant unui pacient cu antecedente de astm bronsic. Daca apar bronhospasme, trebuie luate masuri terapeutice corespunzatoare (stimulente derivate din teofilina). Este necesara monitorizarea atenta a functiei cardiovasculare in timpul anesteziei generale la pacientii tratati cu -blocanti. Spre deosebire de blocantii fara ASI, Visken este mai putin susceptibil de a antrena o hipersensibilitate de revenire la stimularea cu -adrenoceptori dupa o intrerupere brutala a tratamentului cronic. Totusi, daca este necesara intreruperea tratamentului, se recomanda reducerea progresiva a dozei. Daca pacientii cu feocromocitom sunt tratati cu un beta-blocant, trebuie asociat intotdeauna si un alfa-blocant. Tratamentul cu beta-blocanti este adesea asociat cu o agravare a simptomelor bolilor vasculare periferice preexistente. Astfel si in timpul tratamentului cu Visken, se observa rareori efecte secundare vasculare periferice (extremitati reci), datorita efectelor simpatomimetice pe care le exercita asupra receptorilor 2-vasculari (vasodilatatie). In insuficienta renala grava, situatia este rareori agravata de catre Visken. Trebuie avut grija la administrarea Visken in cazul pacientilor care fac tratament antidiabetic, deoarece ca urmare a unei diete prelungite poate aparea o hipoglicemie cu simptome (tahicardie, tremor) mascate. Oricum, pacientii pot fi obisnuiti sa recunoasca transpiratia ca principalul simptom al hipoglicemiei cu blocanti. Studii experimentale pe animale nu ofera dovezi ale efectului teratogen al Visken.
Sarcina si alaptare: experientele clinice cu Visken la femei insarcinate sau care alapteaza sunt limitate. Nu s-au observat efecte negative asupra mamei sau copilului, in cazurile de tratament cu Visken al hipertensiunii la gravide. Visken se regaseste in cantitati mici in laptele matern. Efecte asupra capacitatii de conducere auto sau de exploatare a altor masini: deoarece la inceputul tratamentului cu blocanti poate aparea ameteala sau stare de oboseala, pacientii care conduc autovehicule sau lucreaza cu masini trebuie sa aiba o grija sporita, pana ce starea se identifica ca fiind reactie individuala la tratament.
Reactii adverse
Visken este in general bine tolerat. Efectele secundare sunt asemanatoare celor observate si la alti -blocanti, incluzand: oboseala, ameteala, tulburari gastrointestinale, greata, cefalee, tulburari ale somnului. Aceste efecte secundare sunt in majoritatea cazurilor slabe si trecatoare. Reactii cutanate, depresie psihica, halucinatii care sa necesite intreruperea tratamentului, sunt rare (vezi Precautii).