Compozitie
Serul antidifteric purificat si concentrat (prin metoda hidrolizei fermentative Termoferm I) este un ser antitoxic ce se obtine din sangele cailor imunizati cu anatoxina difterica.
Se livreaza in fiole a 20 000 unitati antitoxice internationale pe fiola.
Prezervant: Fenol 0,25%.
Doze si mod deadministrare
Doze curative: se recomanda o doza unica si masiva.
In forme usoare:
- copii: 20 000-50 000 U.A.I.;
- adulti: 40 000-100 000 U.A.I.
In forme grave (maligne, crup difteric):
- copii: 100000 U.A.I.;
- adulti: 200.000 U.A.I.
Daca medicul apreciaza, se poate repeta doza a doua si a treia zi.
Seroanatoxiterapie:
- I zi: ser antidifteric 50 000-100 000 U.A.I., la care se adauga, in alta parte a corpului, administrarea pe cale intramusculara de vaccin difteric adsorbit pentru adulti (V.D.A.A.) 0,2 ml;
- a VI-a zi: vaccin difteric adsorbit pentru adulti (V.D.A.A.) 0,2 ml (intramuscular); a XII-a zi: vaccin difteric adsorbit pentru adulti (V.D.A.A.) 0,2 ml (intramuscular).
Seroanatoxiterapia intareste si completeaza actiunea serului la inceputul bolii si, in acelasi timp, contribuie la evitarea manifestarilor tardive, grave, ale difteriei.
Doza preventiva: 2 000-5 000 U.A.I., dupa varsta.
Inocularile preventive de ser confera o imunitate de scurta durata, ce nu depaseste 15 zile. Inocularile preventive se fac numai in cazuri speciale (copil bolnav de rujeola venit in contact cu difterie etc.).
Calea de administrare:
- actiune curativa: 1/2 doza pe cale intramusculara; 1/2 doza pe cale subcutanata. Se recomanda inocularea unei jumatati din doza de ser pe cale intramusculara si a celeilalte jumatati pe cale subcutanata, pentru a obtine o resorbtie rapida si una mai lenta, care asigura continuitatea de actiune a antitoxinei inoculate.
- exceptional: pe cale intravenoasa (difterie maligna). Accidentele de soc pe care le poate provoca, precautiile ce trebuie luate fac ca aceasta cale sa fie greu de aplicat in afara de spital.
Actiune preventiva:
- pe cale subcutanata. Inainte de inocularea serului, bolnavul trebuie desensibilizat conform instructiunilor pentru utilizarea serurilor terapeutice. Precocitatea aplicarii serului este extrem de importanta pentru rezultatul tratamentului. Seroterapia trebuie aplicata pe baza diagnosticului clinic, fara sa se astepte confirmarea laboratorului.
Contraindicatii
Nu sunt.
Masuri de precautie
Inainte de inocularea serului se va cerceta sensibilitatea bolnavului fata de serul de cal
Cercetarea sensibilitatii bolnavului fata de serul de cal:
- a) Prin anamneza: trebuie banuita o hipersensibilitate la toate persoanele cu manifestari alergice: astm bronhial, rinit spasmodica, eczeme, urticarii, alergii alimentare si cutanate si mai ales la persoanele care au mai primit cu saptamani sau chiar ani in urma ser de cal (antidifteric, antitetanic, etc.).
- b) Teste de sensibilitate. Se utilizeaza de obicei urmatoarele 3 teste: testul conjunctival, testul cutanat sau testul intradermic. Ele vor fi practicate dupa cum urmeaza:
Daca se banuieste o hipersensibilitate, testele se practica cu o dilutie de ser 1/10. In cazul in care, din datele anamnestice, se banuieste o hipersensibilitate insemnata, testele vor fi practicate cu o dilutie de ser de 1/100 in solutie clorurata izotonica sterila sau chiar 1/1000 - 1/10 000.
1. - Testul conjunctival: (nu se practica la copiii care plang sau se freaca la ochi, sau la bolnavii cu afectiuni oculare): se aplica pe conjunctiva o picatura din dilutia de ser terapeutic (vezi mai jos). Reactia se citeste dupa o jumatate de ora, cand apare n caz de hipersensibilitate o congestie conjunctiva, uneori nsotita de lacrimare abundentasi chemozis.
2. - Testul cutanat: se aplica pe piele n prealabil dezinfectata cu eter sau alcool (dupa evaporarea completa) o picatura din dilutia de ser terapeutic (vezi mai jos)si se fac cu varful unui ac steril, 2 - 3 scarificatii superficiale prin picatura de ser. Reactia se citeste dupa o jumatate de ora; in caz de hipersensibilitate, apare o congestie localamai mult sau mai putin intinsa (2-5 mm) n jurul liniilor de scarificare.
3. - Testul intradermic: (ceva mai sensibil): se injecteazastrict intradermic 0,1 ml din dilutia de ser terapeutic (vezi mai jos). Reactia se citeste dupa o jumatate de ora; in caz de hipersensibilitate, apare o congestie locala de 2-5-10 mm, eventual cu edem. In reactiile foarte intense, zona eritemopapulara se poate intinde la cativa cm; conturul prezinta prelungiri in diferite sensuri si pot aparea si fenomene generale: congestie, hipotensiune, lipotimie.
Din aceste motive medicul va avea la indemana adrenalina pentru a interveni la nevoie.
Desensibilizarea:
Se va face cu dilutia care, n doza de 0,1 ml injectata intradermic, nu a produs decat o usoara reactie locala si se va injecta pe cale subcutanat din jumatate in jumatate de ora, sub control medical strict, cte 0,2 - 0,4 - 0,6 ml, dupa care se va trece la o concentratie mai mare (vezi exemplele mai jos).
In caz de accidente anafilactice, se va ntrerupe injectarea si se va aplica tratamentul potrivit: efedrina, adrenalina sau noradrenalina, atropina, antihistaminice, cortizon, etc.
Exemple de desensibilizare prin injectii subcutanate:
Dilutii Cantitate Interval ntre injectii
1/100 0,2 1/2 ora
1/100 0,4 1/2 ora
1/100 0,6 1/2 ora
1/10 0,2 1/2 ora
1/10 0,4 1/2 ora
1/10 0,6 1/2 ora
Ser nediluat 0,2 1/2 ora
Ser nediluat 0,4 1/2 ora
Ser nediluat 0,6 1/2 ora
Ser nediluat1 ml 1/2 ora
Total 5 ore
Este la latitudinea clinicienilor de a modifica aceasta schema, fie scurtnd-o, fie prelungind-o, n functie de modul de reactie al bolnavului.
Reactii adverseImediate pot fi de doua feluri:
- a) Socul nespecific (de tip peptona sau proteina straina) cu frison, febra, congestia fetei, inversarea formulei leucocitare si incoagulabilitatea trecatoare a sangelui si care, desi alarmant, nu pericliteaza viata bolnavului.
- b) Socul anafilactic specific de hipersensibilitate (asemanator unei injectii cu histamina) cu prabusirea tensiunii, colaps, varsaturi, emisiuni spontane de urina si fecale, crize astmatiforme si moarte.
Tratamentul va consta din administrarea de vasoconstrictoare simpaticomimetice, adrenalina, efedrina, noradrenalina, desoxicorticosteron (DOCA), parasimpaticolitice (ex. atropina), antihistaminice si eventual plasma sau inlocuitoare de plasma si oxigenoterapie.
Tardive locale (fenomenul Arthus) si generale (boala serului), cu febra, erupa, adenopatii, artralgii, albuminurii, etc., apar de obicei dupa cteva zile:
-dupa 12 - 14 zile daca bolnavul nu a primit ser. Dupa o incubatie scurta de cateva zile, in functie de sensibilizarea anterioara a bolnavului.
Aceste accidente, uneori foarte dramatice si suparatoare, de obicei nu pun prin ele nsele viata bolnavului n pericol, dar pot agrava o boala preexistenta.
Boala serului este n special ngrijoratoare n caz de astm, obstructie laringiana, tetanos ai la bolnavii care au suferinte organice grave: tuberculoza, insuficienta hepatica sau renala.
Conditii de pastrare: serul antidifteric se va pastra la intuneric, la o temperatura de +4C - +15C