Facial este un termen care se refera la fata sau la structurile asociate acesteia. Cuvantul provine din limba latina facialis, care inseamna „apartinand fetei”.
In medicina, termenul facial este utilizat pentru a descrie structuri anatomice, afectiuni, nervi si proceduri medicale legate de fata.
Fata este alcatuita din mai multe structuri importante, incluzand: oasele faciale – maxilarul superior, mandibula, osul nazal, zigomatic, frontal etc.
Orice modificare la nivelul fetei poate fi un indiciu important pentru diagnostic si tratament.
Exista multiple boli si conditii care afecteaza regiunea faciala.
Afectiuni dermatologice:
Acneea faciala – inflamatia glandelor sebacee de pe fata.
Rozaceea – afectiune cronica a pielii care provoaca roseata si vase de sange dilatate pe fata.
Dermatita seboreica – inflamatie cronica a pielii fetei, asociata cu descuamare.
Afectiuni traumatice:
Fracturi faciale – fracturi ale oaselor fetei (ex. fractura de mandibula, zigomatica, nazala).
Contuzii si hematoame – lovituri care determina vanatai si umflaturi la nivel facial.
Afectiuni neurologice:
Nevralgia trigeminala – durere severa in zonele inervate de nervul trigemen, care include si fata.
Spasmul hemifacial – contractii involuntare ale muschilor unei parti a fetei.
De asemenea, medicul poate evalua aspectul fetei pentru a diagnostica anumite boli:
Sindromul Cushing in care fata are aspect de „fata de luna plina”
Semne ale sindromului Down – fata plata, ochi oblici, limba mare.
Eritem facial (roseata faciala) – poate indica lupus eritematos sistemic.