Inceputul de an inseamna si momentul in care, dupa ce am facut un bilant al anului care a trecut, cu bune si cu rele, facem noi promisiuni si ne stabilim noi obiective pentru ca anul care ne sta in fata sa fie cu adevarat un an mai bun.
Un bilant, indiferent de domeniul in care se aplica, este intotdeauna util. El ofera obiectivitate realitatii prezente si creeaza punctul de plecare de unde se pot face niste schimbari in bine.
Sanatatea este poate cel mai important domeniu in care evaluarea si stabilirea unui plan pentru a o ameliora sunt necesare.
Pentru a face un bilant al starii de sanatate este necesar sa gasiti raspunsul la cateva intrebari:
- Cum ma simt din punct de vedere fizic sau psihic? Ma deranjaza ceva?
- Ce spun ultimele analize si examene medicale pe care le-am facut?
- Ce opinie are medicul care m-a consultat ultima data?
- Care sunt acei factori care ar putea sa imi puna in primejdie sanatatea?
- Daca voi continua cu stilul meu de viata, unde voi ajunge?
- Ce pot face pentru a ma trata sau a evita riscurile la care ma duce drumul pe care merg in prezent, daca acest drum este riscant?
In cele ce urmeaza, voi incerca sa va demonstrez ca un regim de exercitii fizice este extrem de important pentru sanatate, indiferent de varsta.
A fi autonom pana la o varsta cat mai inaintata poate parea posibil.
Cine nu si-ar dori sa fie asa?
Stiati ca, dupa tutun, alimentatia incorecta si inactivitatea fizica, luate impreuna, sunt factorii cei mai nocivi la nivel mondial in ceea ce priveste cauzele de mortalitate?
Daca alimentatia nesanatoasa este direct legata de aparitia bolilor cardiovasculare, a diabetului, obezitatii etc., lipsa exercitiului fizic nu numai ca participa la producerea acestori boli, dar creste mai ales impactul negativ al acestora asupra vietii de zi cu zi.
Medicina secolului XXI a reusit cu succes sa creasca speranta de viata.
Din pacate insa, uneori beneficiul nu este foarte mare, pentru ca longevitatea inseamna si mai multi ani de suferinta, invaliditate si timp petrecut la spital.
Este ceva de facut totusi?
Studiul Interheart, care a luat in calcul 15.000 de pacienti cu infarct miocardic din 52 de tari de pe 5 continente, arata lucruri interesante legate de descoperirea atat a factorilor de risc, cat si a celor protectori pentru aparitia infarctului.
Concluziile sunt semnificative pentru regiunea Europei.
In aceasta zona a lumii, in topul factorilor de risc pentru infarctul miocardic se afla obezitatea abdominala (63%), urmata de dislipidemie (44,6%), stres psihosocial (38,9%), tabagism (29,3%), hipertensiune arteriala (21,9%) si diabet zaharat (15%).
Dintre factorii protectori, in clasament conduce, de departe, activitatea fizica (38,4%). Alimentatia de tip mediteranean pare sa fie, de asemenea, benefica, scazand riscul de infarct cu 12,4%.
Doua studii foarte interesante din 1995 si 2004, publicate in British Medical Journal si respectiv in Journal of Applied Physiology, fac analiza evolutiei obezitatii la nivelul populatiei in relatie cu schimbarea obiceiurilor alimentare si a celor legate de activitatea fizica in secolul XX.
Astfel, obezitatea cunoaste o prima crestere semnificativa intre anii 1950 si 1960, urmata de o perioada de crestere mai usoara intre anii 1960 si 1980, pentru ca, dupa aceasta perioada, in numai 10 ani, incidenta obezitatii practic sa se dubleze.
In ceea ce priveste obiceiurile alimentare, consumul de grasimi si alimente concentrate din punct de vedere energetic a cunoscut o crestere importanta intre anii 1950 si 1970, pentru ca apoi sa se diminueze, ajungand in 1990 la nivelul anului 1950.
Paradoxal, incidenta obezitatii a crescut in ciuda scaderii caloriilor consumate.
Pentru a gasi o explicatie, trebuie sa vedem ce s-a intamplat cu activitatea fizica.
Incepand cu 1965, se observa o crestere a numarului de automobile si a numarului orelor petrecute in fata televizorului, pentru ca, incepand cu 1980, aceste cresteri sa se accentueze, in special in ce priveste numarul orelor petrecute in fata televizorului, care aproape s-a dublat fata de 1965.
Conform acestui studiu, se pare ca obezitatea este in mod deosebit legata de sedentarism.
Sunt multe studiile care arata riscurile pe care le prezinta o viata sedentara si beneficiile unei vieti active.
Unul dintre ele a fost publicat in 2003 in JAMA si a fost facut pe cateva zeci de mii de femei cu un indice al masei corporale (IMC) < 30, deci cel mult supraponderale, fara probleme cardiovasculare sau diabet, urmarite timp de 6 ani.
Concluziile sunt pe cat de ingrijoratoare, pe atat de datatoare de speranta. La sfarsitul celor 6 ani, obezitatea a aparut la 7,5% dintre femei, iar diabetul, la 2,2%.
De asemenea, pentru fiecare crestere cu 2 ore/zi a numarului de ore petrecute in fata televizorului s-a observat o crestere a riscului de obezitate cu 23%, iar al celui de aparitie a diabetului cu 14%.
In acelasi timp, fiecare crestere cu 2 ore/zi a numarului orelor de stat in picioare si mers in interiorul apartamentului a diminuat cu 9% riscul de obezitate si cu 12% riscul de diabet.
Cel mai mult au beneficiat femeile care au avut o viata activa, care si-au luat timp de a merge pe jos in pas vioi cel putin 30 de minute/zi si au privit la televizor mai putin de 10 ore/ saptamana.
Aceste modificari au redus cu 43% aparitia de noi cazuri de diabet si obezitate.
Studiul Honolulu Heart Program, facut pe 2.678 de persoane cu varste cuprinse intre 71 si 91 de ani, aflate in conditie fizica buna, a urmarit timp de 2-4 ani relatia dintre distanta parcursa zilnic si numarul de evenimente coronariene in perioada amintita.
Astfel, in randul celor 805 varstnici care au mers mai putin de 400 m/zi au fost 41 de evenimente coronariene, in randul celor 1.067 care au mers intre 400 m si 2,4 km au fost 48 de evenimente, iar cele 806 persoane varstnice care au mers peste 2,4 km pe zi au avut numai 20 de evenimente coronariene.
Se pare deci ca aceasta distanta este limita de la care pot aparea beneficii.
Sunt uimit sa constat in randul pacientilor mei persoane varstnice care au avut o viata activa si cumpatata pe care au continuat-o chiar si dupa 70-80 de ani.
De asemenea, am observat ca la acestia, in cazul ca fac, de exemplu, un accident vascular cerebral, deficitul initial este mai mic, iar recuperarea mai rapida.
Activitatea fizica este esentiala pentru conservarea sanatatii si a autonomiei pana la varste inaintate.
Din nou suntem la inceput de drum. Viteza cu care vom merge nu este atat de importanta, ci mai degraba distanta parcursa, precum si frumusetea traseului.
Pentru sanatatea dumneavoastra, as vrea sa va provoc sa va stabiliti cateva obiective simple pentru o viata mai activa.
- Incercati sa aveti macar de trei ori pe saptamana cel putin 30 de minute de mers grabit, bicicleta, alergare sau inot.
- Faceti cat mai multe drumetii si plimbari in aer liber intr-un cadru natural pitoresc.
- Reduceti la mai putin de 10 numarul orelor petrecute saptamanal in fata televizorului.
Daca a trecut o saptamana fara miscare, nu va descurajati! Nu uitati ca cel mai important este nu de cate ori cadem, ci de cate ori ne ridicam si o luam de la capat.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.