Sezonul strugurilor este in toi. Deliciosi, racoritori si foarte sanatosi, este destul de greu sa refuzam un ciorchine apetisant. Indiferent de preferinte (albi, roze sau negri), strugurii pot fi un aliat de baza al organsimului in combaterea unor efectiuni acute (avitaminoza, deficit de minerale) sau cronice.
Chiar daca pare surprinzator, acele bobite pe care poate pana acum nu le priveam decat ca pe o sursa de savoare, pot fi adevarati adjuvanti ai tratamentelor clasice administrate impotriva unui spectru foarte larg de boli : astm, boli cardiovasculare, constipatie, migrene, afectiuni renale, indigestie, hiperlipidemii, sindroame metabolice.
Un studiu publicat recent de catre specialistii americani sugereaza faptul ca strugurii ne pot ajuta sa luptam impotriva hipertensiunii arteriale. Rolul lor benefic se datoreaza continutului bogat in vitamine si antioxidanti.
Flavonoizii, compusi naturali care se gasesc din abundenta in coaja, pulpa si chiar semintele strugurilor, par a fi substantele cu cel mai important rol protector impotriva dezvoltarii unor afectiuni cardiovasculare, in special a hipertensiunii arteriale, care este un important factor de risc pentru aparitia insuficientei cardiace congestive.
Se pare ca in prezent exista peste 50 de sortimente diferite de struguri de masa si peste 60 de sortimente de struguri speciali pentru vin. Valorile lor nutritive sunt asemanatoare, deci, indiferent care este referatul dumneavoastra, veti gasi:
- 70 - 80% apa (procent aproximativ);
- 15 - 30% zaharuri (fructoza si glucoza).
Pe langa acestea, strugurii contin si alte principii nutritive, in principal: acid salicilic, acid fosforic, acid oxalic, pectine, calciu, magneziu, mangan, fier, enzime esentiale proceselor organismului, precum si vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B5 (acid pantoteic), B6, acid folic, vitamina A, C, P, PP, K. Putem concluziona deci, ca strugurii sunt o importanta sursa de nutrienti foarte variati. Insa nu este tot.
O gama importanta de substante nutritive se gasesc concentrate in special in:
1. Seminte de struguri: lecitina, acizi grasi esentiali;
2. Pulpa strugurilor: uleiuri vegetale;
3. Coaja strugurilor: potasiu, zinc, fier, zaharuri, caroten.
De retinut!
100 grame de struguri contin: 60 de calorii, 15 g de carbohidrati, 15 g de glucide, 0.2 g de lipide (in principal acizi grasi esentiali, indispensabili organismului), 18% din necesarul zilnic de vitamina C si 21% din necesarul zilnic de vitamina K.
In anul 2008 specialistii din Statele Unite au dat publicitatii un studiu cu rezultate surprinzatoare: strugurii, prin importantele lor valori nutrititive, pot exercita un rol protector impotriva hipertensiunii arteriale si bolilor cardiovasculare. Studiul a inclus o serie de varietati de struguri de masa, atat albi, negri cat si roze, cu care au fost hranite animale de laborator (strugurii au fost oferiti animalelor sub forma de praf).
Dupa un interval de 18 saptamani, specialistii au masurat anumiti parametri ai homeostaziei organismului si indicatori fideli ai functiei cardiovasculare si concluziile au fost urmatoarele: animalele de laborator care au primit struguri in tot acest interval au avut valori mai mici ale tensiunii arteriale, o activitate cardiaca mult imbunatatita si o reducere a starii inflamatorii generale a organismului, comparativ cu animalele care nu au fost hranite cu un amestec de substante incluzand si struguri.
Incurajati de aceste rezultate, cercetatorii au comparat ulterior starea animalelor hranite cu o dieta sodata (cu un exces de sare) dar care au primit concomitent si hidralazina (un medicament cu rol antihipertensiv) cu ce a animalelor hranite cu o dieta bazata pe struguri si au observat ca lotul cu hidralazina a avut valori tensionale relativ reduse, insa efectul cardioprotector indus de struguri lipsea.
Acesta era insa prezent la lotul hranit cu struguri, la care se inregistra o reducere a tensiunii arteriale comparabile cu lotul aflat pe tratament medicamentos. Observatiile rezultate in urma efectuarii acestor experimente i-au facut pe cercetatori sa afirme ca exista cu siguranta un ingredient in struguri care ofera o protectia cardiaca suplimentara, mai importanta decat cea pe care o ofera majoritatea fructelor cu un continut bogat de antioxidanti.
Specialistii afirma ca de fapt, conditiile experimentului sunt foarte similare cu conditiile de viata ale foarte multor pacienti cu afectiuni cardiace, care urmeaza un tratament antihipertensiv, dar care nu respecta recomandaril dietetice generale. De aceea, este foarte important de precizat: un tratament medicamentos, oricat de bun si eficient ar fi teoretic, nu poate face minuni.
Este esential ca pacientul sa fie compliant la recomandarile medicului curant si sa respecte regimul alimentar care i se indica. Astfel, nu numai ca apar si efecte protectoare suplimentare, dar in acelasi timp, necesarul de medicamente poate fi chiar diminuat, iar prin reducerea valorilor tensionale scade semnificativ riscul de aparitie a unor afectiuni cardiovasculare conexe hipertensiunii arteriale.
Imbogatirea dietei zilnice cu struguri pare a avea un rol foarte benefic asupra unui regim hipersodat, insa cu atat mai mult asupra unui regim normo sau chiar hiposodat. Strugurii pot influenta benefic evolutia hipertensiunii si ofera o cardioprotectie suplimentara tratamentului antihipertensiv obisnuit.
Desi strugurii au foarte multe substante care pot modifica anumite procese ale organismului, expertii sunt de parere ca cele mai importante sunt flavonoidele, care pot avea atat un efect direct (prin actiunea lor antioxidanta) si un efect indirect (prin influenta exercitata asupra anumitor functii celulare), cat si un efect mixt, combinat.
Flavonoizii (sau bioflavonoizii) sunt de fapt metaboliti secunzi din plante cu o dovedita actiunie antioxidanta. Datorita interactiunilor benefice cu numeroase functii ale organismului, flavonoizii au fost denumiti 'agenti naturali de modificare a bolilor'.
Chiar daca ei au efecte pozitive si in afectiuni alergice, bacteriene, inflamatorii sau chiar in combaterea unor carcinoizi, motivul pentru care sunt in atentia specialistilor, dar si al pacientilor si producatorilor alimentari, este importantul rol protector impotriva afectiunilor cardiovasculare. Acesta este datorat lor mai mult decat oricaror alte nutriente cunoscute.
Flavonoizii sunt continuti in toate tipurile de struguri, insa se pare ca strugurii negrii au o concentratie superioara de flavonoizi comparativ cu alte sortimente. Pe langa antioxidanti, strugurii contin si o gama foarte variata de polifenoli, care pot fi responsabili de prevenirea acumularii colesterolului (in special in forma oxidata) si favorizarea aparitiei placilor de aterom care intretin hipertensiunea arteriala, precum si numeroase complicatii ale afectiunilor cardiovasculare.
Resveratrol, un polifenol abundent in struguri, poate proteja peretii arteriali de depunere a placilor de aterom sau de alte procese care duc la fibrozare, pierderea elasticitatii si flexibilitatii arterelor, si, in final, la cresterea tonusului vascular si a rezistentei vasculare periferice (care este unul din factorii principali de risc in aparitia hipertensiunii arteriale).
Un alt nutrient cu efecte foarte importante este pterostilbenul, compus natural ce poate reduce concentratia de colesterol si de trigliceride periculoase din organism, influentand enzimele care sunt implicate in metabolizarea lipidelor plasmatice.
Rezultatele acestor studii sunt foarte incurajatoare si promitatoare si pot constitui o importanta baza pentru alte si alte descoperiri in domeniu. Impactul lor poate fi similar chiar descoperirii influentei vinului rosu asupra afectiunilor cardiace.
Cu aproximativ 20 de ani in urma, specialistii au descoperit ca francezii au o incidenta mult mai scazuta a afectiunilor cardiace si a hipertensiunii comparativ cu alte popoare europene. Observatia, numita 'paradoxul francez' a fost ulterior investigata mai amanuntit si a fost explicata prin faptul ca francezii obisuiesc sa bea un pahar de vin la fiecare masa.
De atunci au fost facute mai mult de 300 de studii care si-au propus sa verifice autenticitatea observatiei, iar rezultatele lor au fost similare: vinul si strugurii au efecte cardioprotectoare si pot reduce, pe termen lung, riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare.
Vinul rosu (de fapt, anumiti compusi de fermentare continuti in el) poate reduce efectele procoagulante ale lipidelor circulante si poate sa inlature astfel riscul de tromboza asociat lor.
Tromboza, acumularea de lipide pe versantul intern la vaselor sangvine si reducerea in final a calibrului functional al vasului pana la o valoare critica (considerata a fi peste 75%), determina aparitia fenomenelor ischemice care se pot manifesta atat in circulatia coronariana (ducand la aparitia infarctului miocardic acut), cat si in cea cerebrala (cu instalarea unui accident vascular cerebral), sau in cea sistemica (infarcte mezenterice, splenice, renale si multe altele).
Totusi, chiar daca strugurii (si vinul) au un efect cardioprotector dovedit, specialistii insista ca dieta pacientilor cu tulburari cardiovasculare sa fie cat mai adecvata, din toate punctele de vedere, in special sa aiba un continut cat mai redus in sare si produse bogate in lipide.
Exista anumiti pacienti cu o sensibilitate diferita la sare sau produse bogate in sodiu. Se pare ca aceasta predispozitie este determinata genetic si influenteaza foarte mult si probabilitatea de aparitie a unui eveniment coronarian si a hipertensiunii arteriale in sine.
Chiar daca unii dintre noi suntem mai putin predispusi la a dezvolta hipertensiune ca urmare a regimului alimentar inadecvat, recomandarile specialistilor se mentin: sarea in exces trebuie evitata de fiecare data.
Studiul cercetatorilor americani a inclus cateva loturi de animale de laborator, fiecare lot primind un “meniu” diferit de restul. Au fost realizate 12 combinatii diferite de alimente sarate sau cu un continut relativ ridicat in sodiu, de struguri (in forma de praf) si de hidralazina (medicament inclus in schemele terapeutice antihipertensive). Animalele au primit aceeasi cantitate de mancare in fiecare zi. Strugurii au reprezentat 3% din produsele incluse in dietele normo sau hipersodate.
In urma analizarii unor factori si parametri obiectivi, importanti in aprecierea functionarii sistemului cardiovascular si tousului cardiac, cercetatorii au observat ca animalele cu diete hipersodate dar combinate cu struguri sau hidralazina dezvolta hipertensiune arteriala in timp, insa valorile acesteia, in special cele ale tensiunii sistolice au fost mult mai reduse comparativ cu loturile care au avut diete hipersodate, dar care nu au primit extracte din struguri.
In ciuda faptului ca specialistii descopera noi si noi feluri in care furctele si legumele ne influenteaza benefic sanatatea, si chiar daca acest studiu are rezultate foarte incurajatoare, medicii nu sfatuiesc pacientii aflati in tratament medicamentos pentru diverse afectiuni cardiace sa uite cu desavarsire de pastile si sa le inlocuiasca cu struguri. Nici pe departe! Strugurii ar trebui considerati adjuvanti ai tratamentului medicamentos, stimulatori ai unei stari de bine general.
Ei trebuie consumati de catre pacientii cu probleme cardiace, insa nu trebuie priviti ca tratament universal al problemelor de sanatate. Chiar daca studiul pune o noua lumina asupra abordarilor si sfaturilor practice oferite pacientilor cu hipertensiune arteriala, specialistii considera ca inca mai trebuie efectuate investigatii care sa demonstreze eficacitatea acestora fructe in timp.
Una din observatiile studiului a fost ca strugurii pot fi importanti mai ales pentru populatia varstnica, deoarece se stie faptul ca aceasta grupa nu consuma fructe si legume din plin, iar restrictiile dietetice nu sunt tocmai respectate.
Studii recente sugereaza ca doar 35% dintre femeile si 39% dintre barbatii cu varsta de peste 60 de ani consuma doua portii de fructe de zi si ca doar 6% dintre persoanele trecute de 65 de ani au grija sa includa in regimul alimentar zilnic 3 portii (conform recomandarilor specialistilor) de fructe si legume pe zi.
O dieta cu struguri nu influenteaza benefic doar aparatul cardiovascular ci si multe ale sisteme ale organismului. Strugurii pot reduce semnificativ aciditatea acidului uric si stimuleaza eliminarea acestuia din organism, reducand astfel semnificativ munca rinichiului. Pot fi foarte indicati in constipatie, deoarece sunt considerate fructe cu efect laxative, bogate in fibre, acizi organic, celuloza si glucide.
Acestia pot creste semnificativ si peristaltismul intestinal, favorizand astfel eliminarea produsilor de metabolism. Strugurii rosii au si proprietati antibacteriene si antivirale, care ii indica in dietele pacientilor aflati in tratament pentru afectiuni infectioase sau in curele din convalescenta.
Datorita actiunilor antiinflamatoare ale resveratrolului, strugurii pot ajuta organismul sa lupte impotriva unor cancere, cum ar fi cel de san sau colorectal. Substantele active din struguri pot reduce propagarea tumorilor si pot stimula sistemul imun natural.
Desi avantajele unei diete pe baza de struguri sunt foarte numeroase, exista insa si cateva atentionari speciale. Specialistii insista ca strugurii sa fie consumati cu masura, sa nu devina alimentul de baza al regimului zilnic. Chiar daca ei sunt foarte bogati in substante nutritive si in vitamine, consumul de struguri trebuie restrictionat in cazul pacientilor cu:
- Ulcer gastric, diabet zaharat, obezitate;
- Carii dentare sau alte afectiuni stomatologice, deoarece strugurii (in cantitati mari) pot favoriza procesul de distructie a smaltului dentar.
De asemenea, sepcialistii nu recomanda combinarea strugurilor cu produse din (sau pe baza de) peste, lapte, branzeturi, bere, apa minerala sau pepene verde, deoarece aceste combintii favorizeaza aparitia unor indigestii.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.