Pentru descrierea leziunilor de la nivelul pielii aparute in diverse afectiuni dermatologice sunt utilizati anumiti termeni descriptivi care definesc leziuni elementare ale pielii (macula, papula, vezicula, pustula, bula, scuama, noduli etc.).
Astfel acest articol descrie cateva afectiuni cu leziuni papuloscuamoase si de tip papule nonconfluente.
Papulele sunt leziuni elementare ale pielii, mici, sub 1 cm diametru, care depasesc usor suprafata pileii (palpabile), cu continut solid.
Acestea pot fi confluente (mai multe papule apropiate se unesc, pentru a forma leziuni mai intinse) sau izolate (non-confluente).
Uneori papulele pot fi insotite de scuame (leziuni de tip deseuri cutanate, constand in fragmente ale stratului superficial al pielii care se elimina) si atunci sunt descrise cu termenul de leziuni papuloscuamoase.
Leziuni papuloscuamoase apar in:
- psoriazis
- lupus eritematos.
Leziuni de tip papule non-confluente apar in:
- lichenul plan
- pitiriazis rosacea.
Psoriazisul este o afectiune cutanata frecventa ce afecteaza peste 1% din populatie.
Leziunile primare sunt papule eritematoase (ca o alunita rosiatica ridicata de la nivelul pielii) si placi cu cruste gri/albe, argintii.
De obicei apar pe suprafetele de extensie (coate, genunchi, zonele lombosacrate - cunoscuta popular ca zona salelor) si frecvent doar pe scalp (unde este dificil de diferentiat de dermatita seboreica).
Psoriazis-ul in forma de picatura (care se prezinta sub forma de placi difuze (raspandite), mici, in special pe trunchi si pe extremitati si exceptand palmele si talpile), poate apare dupa antecedente de infectii ale tractului respirator superior sau de faringita streptococica.
Psoriazis-ul poate avea manifestari precum fenomenul Koebner (leziunile pot apare in locuri traumatizate, cum ar fi de exemplu o escoriatie, tatuaj, arsura etc).
Indepartarea crustei cauzeaza frecvent mici puncte hemoragice (semnul Auspitz).
Unghiile prezinta scobituri, puncte si onicoliza (topire unghiilor) distala si laterala este frecventa.
Artrita psoriazica poate afecta articulatiile interfalangiene distale si metacarpofalangiene, (ca analiza biologica, factorul reumatoid este de obicei negativ).
Tratament
Unguentele corticosteroidiene topice (cu uz local) pot fi utile, precum si cele keratolitice, precum acidul salicilic (unguente cu aspirina).
Pastrarea umidifierii zonelor afectate cu ajutorul cremelor emoliente sau ureei aplicate local poate fi benefica.
Calcipotriene (Dovonex) 0.005% aplicata local de doua ori pe zi, este un tratament topic recent pentru cazurile de psorizis usor spre moderat sever (dar nu este folosit pe fata sau in regiunea inghinala deoarece poate cauza dermatita datorita iritarii).
Eficienta calcipotrienului este comparabila cu a corticosteroizilor topici cu potenta medie.
Totusi, beneficiul acestuia fata de corticosteroizi este ca nu cauzeaza atrofie cutanata sau tahifilaxie (reactie de sensibilitate).
Tratamentul topic cu formule cu gudron si expunerea zilnica la raze ultraviolete pot fi de asemenea folosite.
In cazurile severe de psoriazis se recomanda alte forme de tratament care includ:
- etretinat (Tegison)
- ciclosporina (Sandimmune)
- isotretinoin (Accutane)
- metotrexate
- hidroxiurea
- inhibitori factorilor de crestere epidermica (EGFR)
- electrodesicare cu chiuretaj
- PUVA (psoralen fotochemoterapie).
Pe langa acestea, sunt studii promitatoare asupra folosirii de interleukinei 2.
Lupusul eritematos (tipul discoid) este caracterizat prin papule si placi extensive, placile avand cruste aderente, care ulterior involueaza si lasa o cicatrice centrala, cu un aspect inelar sau policiclic cu margini neregulate.
Afecteaza in principal fata si scalpul, dar poate apare si in alte zone precum nasul, fata dorsala a antebratelor, maini, degetele de la mana sau picioare si mai putin frecvent trunchiul.
Biopsia facuta pentru diagnosticarea lupusului (biopsie ce arata depozite de IgG la jonctiunea dermoepidermica) este pozitiva in 90% din leziunile active de cel putin 6 saptamani si care nu au fost tratate recent cu corticosteroizi topici.
Totusi, testul este negativ in leziunile cu cicatrici si in tegumentul normal.
Tratamentul cu medicamente antimalarice (hidroxiclorochina 6.5 mg/kgcorp/zi), corticosteroizi fluorinati topici, sau corticosteroizi intralezional (triamcinolon acetonid 3-5 mg/ml) ajuta la controlarea leziunilor sau eliminarea eruptiei.
Doar 1-5% dintre bolnavii cu lupus eritematos dezvolta lupus eritematos sistemic.
Talidomida se foloseste pentru leziunile discoide persistente la pacientii cu lupus eritematos sistemic.
Acesta consta intr-o eruptie pruriginoasa (care determina mancarimi) in care papule violacee, plate, poligonale apar cu dispozitie liniara, inelara sau in grupuri confluente.
Leziunile de la nivelul mucoaselor apar ca placi albicioase, reticulate, dantelate ale mucoasei bucale si pot fi dureroase (benzile Wickham).
Lichenul plan manifesta fenomenul Koebner (leziunile pot apare la locurile traumatizate de exemplu o escoriatie, tatuaj, arsura etc.).
Tratamentul acestei afectiuni cronice, idiopatice (fara o cauza cunoscuta), autolimitate (se vindeca de la sine dupa o perioada de timp) este suportiv si consta in corticosteroizi topici (care au o actiune antiinflamatoare), antihistamine sistemice (cu actiune antipruriginoasa), si ocazional corticosteroizi intralezional (ajuta la netezirea placilor intinse).
Doze mici de prednison (cortizon) administrate in zile alternative vor suprima temporar leziunile active.
Lichenul plan vulvar poate apare izolat. Se poate croniciza si are potential malign. Se recomanda consultul unui medic specialist ginecolog.
Este caracterizat prin aparitia prevestitoare a unei pete care este mai mare decat alte leziuni.
Cauza ar putea fi o infectie virala, studii recente sugerand implicarea virusului Herpes Uman subtipul 7 (HHV-7), desi alte studii resping aceasta ipoteza.
De obicei este o placa de culoare rosie stralucitoare, rotunda sau ovalara, cu delimitare neta, de 2 - 5 cm cu margini cu cruste si zona centrala clara.
Dupa cateva zile sau saptamani de la aparitia ei, se transforma intr-o reactie generalizata, frecvent dupa un model "de brad".
Pruritul (mancarimile) poate fi sever.
Tratamentul nu este indicat deoarece eruptia este autolimitata (de obicei dispare in 4 - 10 saptamani si adesea reapare).
Antihistaminicele orale (hidroxizin sau difenhidramina) sunt folosite pentru a calma mancarimile.
Tot in acest scop poate fi folosita si crema cu hidrocortizon in concentratie mica.
Noi studii sugereaza ca eritromicina administrat oral timp de 14 zile este eficienta la unii pacienti.
Este important diagnosticul diferential cu sifilisul secundar.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.