Endoscopia: tipuri, pregatire si riscuri potentiale
Generalitati
Endoscopia este o procedura medicala prin care se insera un tub lung, subtire, echipat cu o camera video, in corpul pacientului pentru a se putea observa in detaliu un organ sau un tesut.
Prin intermediul endoscopiei se pot realiza, de asemenea, interventii chirurgicale minore. Endoscopia este o interventie minim invaziva. Endoscopul se poate insera prin orificiile corpului sau printr-o incizie de mici dimensiuni.
Deoarece endoscopia moderna are relativ putine riscuri, ofera imagini detaliate si este rapida in realizare, aceasta s-a dovedit a fi utila in mai multe domenii din medicina. Se estimeaza ca zeci de milioane de endoscopii sunt efectuate in fiecare an.
Cuprins articol
Tipuri de endoscopie
Endoscopia este utila in investigarea:
• Tractului gastro-intestinal – esofag, stomac, duoden (esofagogastroduodenoscopie), intestin subtire (enteroscopie), colon (colonoscopie, sigmoidoscopie), duct biliar, rect (rectoscopie) si anus (anuscopie);
• Tractului respirator – cavitatea nazala (rinoscopie), tractul respirator inferior (bronhoscopie);
• Tractului urinar (cistoscopie);
• Tractului reproductiv feminin – cervix (colposcopie), uter (histeroscopie);
• Cavitatii abdominale pelvine (laparoscopie), articulatii (artroscopie), organele de la nivelul toracelui (toracoscopie si mediastinoscopie).
Cele mai recente tehnici in tehnologia endoscopiei
La fel ca majoritatea tehnologiilor, endoscopia avanseaza in mod constant. Exemple de cele mai recente tehnologii de endoscopie:
Videocapsula endoscopica
Videocapsula endoscopica este o metoda noua de observare a tractului digestiv. Aceasta este echipata cu o camera video wireless si este suficient de mica pentru a incapea intr-o capsula. Dupa ce este inghitita, pe masura ce capsula se deplaseaza in tractul digestiv, aceasta realizeaza mii de imagini.
Capsula endoscopica este folosita mai ales pentru a investiga intestinul subtire, o regiune care este dificil de investigat prin endoscopia standard. Este, de asemenea, foarte utila pentru examinarea mucoasei intestinului subtire si diagnosticarea bolii Crohn. Capsula trece de obicei prin sistemul digestiv in 24-48 de ore.
Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)
ERCP combina razele X cu endoscopia gastro-intestinala superioara pentru a diagnostica sau trata problemele legate de conductele biliare si pancreatice.
Cromoendoscopia digestiva
Cromoendoscopia este un tip de endoscopie ce utilizeaza un colorant pentru a ajuta medicul sa observe daca exista ceva anormal la nivelul mucoasei intestinului.
Ecografia endoscopica (EUS)
EUS reprezinta o asociere intre ecografie si endoscopie. Acest lucru permite medicilor sa vada organe si alte structuri care nu sunt de obicei vizibile unei endoscopii standard. Prin aceasta tehnica se poate aspira tesut din zona respectiva prin intermediul unui ac subtire. Aceasta procedura se numeste aspiratie cu ac fin.
Rezectia endoscopica
Aceasta este o tehnica utilizata pentru indepartarea tesutului canceros din tractul digestiv. In aceasta tehnica, un ac este introdus prin endoscop pentru a injecta o substanta sub tesutul anormal. Aceasta substanta ajuta la separarea tesutului canceros de ce cel normal, astfel incat acesta sa poata fi indepartat mai usor.
Endoscopia in banda ingusta
Aceasta tehnica utilizeaza un filtru special pentru a ajuta la crearea unui contrast mai mare intre vase si mucoasa.
Pregatirea pacientului pentru endoscopie
Medicul va oferi instructiuni complete pacientului despre cum trebuie acesta sa se pregateasca. Majoritatea tipurilor de endoscopii necesita repausul alimentar solid timp de pana la 12 ore inainte de procedura.
Unele tipuri de lichide, cum ar fi apa sau ceaiul, ar putea fi permise cu pana la doua ore inainte de procedura. In procedurile care implica tractul gastro-intestinal si anusul se vor administra laxative si se vor realiza clisme.
Inainte de endoscopie, medicul va face un examen fizic complet si va lua in considerare istoricul medical. Este recomandat sa se anunte medicul cu privire la orice medicament administrat.
De asemenea, trebuie alertat medicul cu privire la eventualele alergii ce pot fi provocate de endoscop. Este posibil sa fie intrerupta administrarea anumitor medicamente cum ar fi anticoagulantele sau antiplachetarele.
Interventia endoscopica
Interventia va depinde intr-o oarecare masura de motivul endoscopiei. Exista trei motive principale pentru efectuarea unei endoscopii:
• Investigarea – daca pacientul sufera varsaturi, dureri abdominale, tulburari respiratorii, ulcere gastrice, disfagie sau hemoragie gastrointestinala, endoscopia poate ajuta in depistarea cauzei acestor simptome;
• Confirmarea unui diagnostic – endoscopia poate fi utilizata pentru a efectua o biopsie in scopul confirmarii unui diagnostic de cancer sau alte boli;
• Tratament – endoscopia poate fi utilizata pentru tratarea directa a unei boli. De exemplu aceasta poate fi utilizata pentru cauterizarea unui vas de sange sau indepartarea unui polip.
Uneori, endoscopia se poate asocia cu o alta procedura, cum ar fi ecografia. Ecografia este utilizata pentru a plasa sonda in apropierea organelor greu de gasit, cum ar fi pancreasul.
O endoscopie este efectuata in mod tipic in timp ce pacientul este constient, desi uneori pacientul poate primi anestezie locala. Pentru interventiile care implica patrunderea endoscopului prin gura se va folosi un dispozitiv de protectie a gurii pentru a proteja dintii si buzele.
Utilizarea endoscopului in chirurgie
Endoscopia a avansat mult in ultimii ani, permitand efectuarea unor forme de chirurgie cu ajutorul unui endoscop modificat. Acest lucru face operatia mai putin invaziva. Interventia chirurgicala cu ajutorul endoscopului se numeste laparoscopie.
Chirurgia laparoscopica necesita doar o mica incizie. Datorita acestei tehnici, pacientii pierd mai putin sange in timpul si dupa interventia chirurgicala si se pot recupera mult mai repede in comparatie cu procedurile chirurgicale standard.
Laparoscopia poate fi utilizata pentru:
- Indepartarea vezicii biliare (colecistectomie);
- Legarea tubelor uterine;
- Indepartarea tumorilor de dimensiuni mici din sistemul digestiv sau plamani;
- Apendicectomie (indepartarea apendicelui);
- Histerectomie (indepartarea uterului);
- Prostatectomie (indepartarea tesutului prostatic).
Recuperarea dupa interventie
Recuperarea dupa endoscopie va depinde de tipul interventiei. Pentru o endoscopie superioara, care este utilizata pentru a permite unui medic sa examineze tractul digestiv superior, pacientul va fi tinut sub observatie de obicei timp de o ora, pana va trece efectul anestezicului.
Este recomandat ca pacientii sa nu lucreze sau sa conduca in ziua respectiva, din cauza efectului sedativ al medicamentelor utilizate pentru prevenirea durerii.
Riscuri si efecte secundare potentiale
Endoscopia este o procedura relativ sigura, insa exista anumite riscuri. Riscurile depind de zona investigata.
Riscurile endoscopiei includ:
- Suprasedarea – cu toate acestea, anestezia nu este intotdeauna necesara;
- Senzatia de balonare, pentru o perioada scurta de timp dupa procedura;
- Crampe usoare;
- Amortirea mucoasei gatului din cauza utilizarii anesteziei locale;
- Infectarea zonei de investigare – aceasta se intampla cel mai frecvent atunci cand sunt efectuate proceduri suplimentare in acelasi timp. Infectiile sunt in mod normal minore si pot fi tratate cu antibiotice;
- Durere persistenta in ziua in care s-a realizat endoscopia;
- Perforarea sau ruperea tesutului stomacului sau esofagului;
- Hemoragii interne, de obicei minore si tratabile prin cauterizare endoscopica.
Oricare din urmatoarele simptome trebuie raportate medicului:
• Scaun inchis la culoare;
• Durere abdominala severa si persistenta;
• Varsaturi cu sange.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
