Bolile cardiovasculare erau considerate in trecut afectiuni specifice varstelor inaintate.
Totusi, in ultimii ani, medicii atrag atentia asupra unui fenomen alarmant: tot mai multi tineri, chiar si sub 40 de ani, ajung la spital cu infarct miocardic, hipertensiune arteriala sau alte probleme cardiace.
Stilul de viata modern, factorii de mediu si predispozitia genetica fac ca bolile de inima sa nu mai fie o raritate in randul generatiilor tinere.
Un prim factor il reprezinta sedentarismul.
Multi tineri petrec ore intregi in fata calculatorului sau a telefonului, cu activitate fizica redusa.
Lipsa miscarii duce la cresterea greutatii, la dereglari metabolice si la rigidizarea vaselor de sange.
Alimentatia nesanatoasa este un alt element cheie.
Consumul ridicat de fast-food, prajeli, alimente procesate, sucuri carbogazoase si dulciuri favorizeaza acumularea de grasimi in organism, cresterea colesterolului si aparitia aterosclerozei.
La aceasta se adauga obiceiurile nocive precum fumatul si consumul excesiv de alcool.
Fumatul, chiar si ocazional, afecteaza peretii arterelor, creste tensiunea arteriala si accelereaza procesul de imbatranire vasculara, iar alcoolul adauga un risc suplimentar.
Stresul cronic si lipsa somnului sunt alti factori importanti.
Tinerii sunt tot mai expusi la presiuni profesionale, sociale sau academice.
Stresul constant si odihna insuficienta determina cresterea tensiunii arteriale si afecteaza ritmul cardiac. In acelasi timp, obezitatea si sindromul metabolic sunt probleme frecvente.
Excesul ponderal la varste fragede favorizeaza aparitia diabetului zaharat de tip 2, a dislipidemiilor si a hipertensiunii arteriale.
Nu trebuie uitata nici componenta genetica.
Unele persoane au predispozitie pentru hipercolesterolemie familiala sau pentru malformatii cardiace care pot grabi aparitia bolilor cardiovasculare.
Printre bolile cardiace intalnite la varste tinere se numara hipertensiunea arteriala, care afecteaza organe precum rinichii, creierul si inima.
Infarctul miocardic acut poate aparea chiar la persoane sub 30 de ani, mai ales la fumatori, iar aritmiile cardiace se manifesta prin batai neregulate sau accelerate ale inimii, adesea asociate cu stres sau abuz de stimulente precum cafeaua sau bauturile energizante.
De asemenea, accidentul vascular cerebral ischemic, desi mai rar, poate aparea la tineri cu factori multipli de risc, iar insuficienta cardiaca poate fi consecinta unor infectii virale sau a consumului excesiv de alcool si droguri.
Semnele de alarma trebuie recunoscute din timp.
Durerile toracice, aparute la efort sau chiar in repaus, sunt un simptom important.
Palpitatiile frecvente, senzatia de batai puternice sau neregulate ale inimii, dificultatile de respiratie la eforturi mici, oboseala accentuata si lipsa de energie nu trebuie ignorate.
In plus, episoadele de ameteala sau pierdere a cunostintei si umflarea picioarelor sau a gleznelor sunt alte indicii care impun prezentarea la medic pentru investigatii.
Preventia joaca un rol esential si incepe cu adoptarea unui stil de viata activ.
Este recomandat ca tinerii sa faca cel putin 30 de minute de miscare moderata pe zi, fie ca este vorba de mers rapid, ciclism, alergare sau sporturi recreative.
Activitatea fizica ajuta la mentinerea greutatii optime si la pastrarea elasticitatii arterelor.
Alimentatia echilibrata este la fel de importanta.
O dieta bazata pe fructe, legume, cereale integrale si peste contribuie la sanatatea inimii, in timp ce limitarea consumului de alimente prajite, fast-food si dulciuri concentrate reduce riscul de acumulare a grasimilor.
Consumul de sare trebuie mentinut sub cinci grame pe zi.
Renuntarea la fumat si limitarea alcoolului sunt pasi esentiali, intrucat niciun nivel de expunere la tutun nu este sigur pentru sanatatea cardiovasculara.
Controlul stresului si al odihnei este un alt element important.
Relaxarea prin tehnici de respiratie, yoga, hobby-uri si asigurarea a sapte-opt ore de somn pe noapte reduc riscul de boli cardiovasculare.
Totodata, monitorizarea periodica a starii de sanatate nu trebuie neglijata.
Chiar si tinerii ar trebui sa isi verifice tensiunea arteriala, nivelul colesterolului si glicemia cel putin o data la unu-doi ani.
Nu in ultimul rand, educatia pentru sanatate are un rol central. Informarea corecta despre factorii de risc si despre simptomele bolilor cardiovasculare contribuie la o preventie eficienta.
Bolile cardiovasculare nu mai sunt o problema doar a varstnicilor.
Tot mai multi tineri se confrunta cu hipertensiune, infarct sau aritmii din cauza stilului de viata dezechilibrat, a stresului si a expunerii la factori nocivi.
Vestea buna este ca mare parte din aceste boli pot fi prevenite prin schimbari simple: miscare regulata, alimentatie sanatoasa, renuntare la fumat si controale medicale periodice.
Preventia ramane cea mai buna metoda de a pastra inima sanatoasa chiar si la varste tinere.
Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29022571/
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0021915023051936
https://hms.harvard.edu/news/heart-disease-risk-factors-rise-young-adults
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sudden-cardiac-arrest/in-depth/sudden-death/art-20047571