Arginina este un aminoacid esential. Desi organismul produce arginina in cantitati suficiente, de cele mai multe ori, ar putea fi nevoie de suplimentarea acesteia. Arginina se regaseste in alimentele care contin proteine.
Arginina este un precursor chimic al oxidului nitric (un vasodilatator). Dovezile precoce sugereaza ca arginina poate ajuta la tratarea afectiunilor medicale care necesita cresterea vasodilatatiei.
Aceste conditii includ durerile in piept, ateroscleroza (artere infundate), boli de inima sau insuficienta cardiaca, disfunctie erectila, claudicatie intermitenta/boli vasculare periferice si dureri de cap induse de inflamatia vaselor de sange.
In organism, aminoacidul numit arginina se transforma in oxid nitric. Oxidul nitric este un neurotransmitator puternic care ajuta vasele de sange sa se relaxeze si imbunatateste circulatia sangelui. Unele dovezi arata ca arginina poate contribui la imbunatatirea circulatiei din arterele inimii. Astfel, pot fi ameliorate simptomele cauzate de arterele infundate, durerile toracice sau angina pectorala si bolile coronariene.
Totusi, nu exista in prezent date cu privire la modul in care arginina afecteaza colesterolul sau sanatatea inimii daca este utilizata pe termen lung. Intrucat arginina poate ajuta arterele sa se relaxeze, imbunatateste si problemele cauzate de disfunctiile erectile.
Arginina ofera si alte beneficii sanatatii, precum reducerea tensiunii arteriale si ameliorarea simptomelor bolii numita, caludicatie intermitenta. Totusi, studiile nu sunt suficient de concludente pentru experti, pentru a se face recomandari ferme. Nu toate studiile legate de arginina au fost pozitive. Unele studii au relevat faptul ca arginina nu a fost utila in anumite conditii, din contra, ar putea fi daunatoare.
Printre sursele dietetice de arginina se numara: migdalele, nucile de Brazilia, orezul, orezul brun, hrisca, cerealele, caju, ciocolata, carnea de pui, nuca de cocos, porumbul, produsele lactate, ovazul, alunele, stafidele, nucile pecan, semintele de susan, de floarea soarelui, nucile.
In general, arginina este bine tolerata cand este administrata oral, intravenos sau aplicata pe piele. Arginina poate provoca balonare, diaree, modificari ale sistemului endocrin, disconfort gastro-intestinal, urticarie, cresterea ureei din sange, a raspunsului inflamator, picior nelinistit, dureri in partea inferioara a spatelui, greata, senzatie de amorteala, eruptii cutanate, diminuarea valorilor hematocritului, necroza severa de tesut cu extravazare, acidoza sistemica sau iritatie venoasa.
La bolnavii cu boli cardiovasculare, arginina poate provoca o crestere a numarului de leucocite, cresterea probabilitatilor deceselor in urma atacurilor de cord, lipsa de energie si forta, vertij, cresterea tensiunii arteriale.
Arginina poate modifica nivelul de zahar din sange. Se recomanda a fi administrata cu prudenta la pacientii cu diabet zaharat sau hipoglicemie, precum si la cei care au utilizat medicamente sau suplimente care afecteaza nivelul de zahar din sange.
Bolnavii cu insuficienta renala sau hiperkaliemie vor utiliza arginina cu prudenta, inclusiv cei cu diabet zaharat sau care utilizeaza medicamente care cresc nivelul de potasiu, cum ar fi diuretice si suplimente cu potasiu, intrucat arginina poate provoca hiperkaliemie.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.