Anumite afectiuni medicale, cum ar fi emfizemul pulmonar sau bolile pulmonare obstructive cronice, pot produce in interiorul plamanilor anumite pungi mari de aer, numite bule. Atunci cand aceste bule produc tulburari de respiratie sau alte complicatii pentru sanatate, medicii pot recomanda eliminarea acestora prin intermediul interventiei chirurgicale, adica a bulectomiei.
Trebuie stiut ca bulele cresc adesea in dimensiuni odata ce s-au format, iar fara tratament pot ocupa un spatiu din ce in ce mai mare la nivelul plamanilor, producand presiune si dificultati la respiratie.
Bulectomia reprezinta o procedura chirurgicala care implica indepartarea bulelor de aer de la nivelul plamanilor prin realizarea unor incizii la nivelul toracelui. Bulele pot ajunge sa aiba dimensiuni impresionante, chiar si de aproximativ 20 de centimetri. In cazul in care acestea depasesc o treime din volumul plamanilor sunt numite bule gigant.
Medicii pot recomanda bulectomia daca pungile de aer formate interfereaza semnificativ cu capacitatea persoanei de a respira sau daca produc alte complicatii pentru sanatate. De asemenea, bulele de aer pot agrava simptomele unor alte afectiuni pulmonare. De exemplu, o persoana cu boala pulmonara obstructiva cronica poate suferi exacerbarea unor simptome, cum ar fi:
- respiratie suieratoare sau wheezing;
- tuse cu mucus;
- senzatie de presiune si jena la nivelul pieptului;
- dispnee;
- fatigabilitate provocata de reducerea cantitatii de oxigen din organism.
In cazul in care o bula de aer se sparge se poate ajunge chiar si la colapsul plamanului. Totusi, trebuie stiut ca bulele reprezinta complicatii obisnuite ale bronhopneumopatiei obstructive cronice si a emfizemului pulmonar. Alte afectiuni ce pot produce bule de aer la nivelul plamanilor sunt reprezentate de:
- sindromul Ehlers-Danlos – afectiune ce slabeste tesutul conjunctiv;
- sarcoidoza – inflamatia din aceasta boala poate afecta diferite parti ale corpului, inclusiv plamanii;
- sindromul Marfan – implica afectarea si fragilizarea tesutului conjunctiv.
Nu toate persoanele ce prezinta bule la nivelul plamanilor necesita interventii chirurgicale. De asemenea, medicul va realiza diverse investigatii pentru a determina daca o persoana poate suferi o bulectomie. Printre aceste investigatii se regasesc angiografia, radiografia sau tomografia computerizata. De obicei, medicii recomanda bulectomia persoanelor care indeplinesc urmatoarele criterii:
- la persoanele tinere;
- daca s-a format o singura bula sau un grup de bule intr-o singura zona a plamanului;
- daca nu exista obstacole in caile respiratorii.
In plus, inainte ca bulectomia sa fie luata in calcul, medicii vor tine cont de urmatoarele aspecte:
- dimensiunea bulei – bulectomia se recomanda atunci cand bula depaseste o treime din dimensiunile plamanului;
- capacitatea bulei de a interfera cu schimbul gazos – bulectomia este indicata in cazul in care bula de aer impiedica expansionarea plamanilor si realizarea schimbului de gaze.
In cele mai multe cazuri, medicii nu vor recomanda bulectomia daca exista mai multe bule in plamani, deoarece operatia poate produce leziuni multiple si complicatii care depasesc beneficiile.
Bulectomia este o interventie minim invaziva, dar care necesita o anumita pregatire prealabila. Astfel, trebuie urmate anumite indicatii date de medic, de exemplu oprirea consumului de alimente cu aproximativ 8 ore inainte de interventie sau renuntarea la fumat.
Procedura se realizeaza sub anestezie generala si implica realizarea unei incizii mici langa axila. Pentru interventie si ghidaj se va folosi o camera video de mici dimensiuni, tehnica fiind numita chirurgie toracica video-asistata sau VATS.
Zonele afectate vor fi eliminate, iar dupa interventie pacientul va fi conectat prin intermediul unor tuburi la dispozitive speciale care au ca scop aspirarea lichidului si a aerului format in regiunile afectate. Aceste tuburi sunt provizorii, fiind eliminate cand medicul considera ca nu mai sunt necesare.
In plus, dupa operatie este posibil ca plamanii sa nu functioneze la cote maxime, astfel incat va fi necesara utilizarea provizorie a unei masti de oxigen. Durerea va fi ameliorata prin administrare de medicamente antialgice.
Timpul de recuperare variaza in functie de varsta persoanei si de starea sa generala de sanatate. Dupa parasirea spitalului, se recomanda cateva saptamani de odihna, astfel incat recuperarea completa sa survina la aproximativ 2-3 saptamani.
Dupa interventia chirurgicala este posibila afectarea apetitului alimentar si a peristaltismului intestinal si poate dura ceva timp pentru ca acestea sa isi revina la normal.
Consumul crescut de apa si alimente bogate in fibre pot ajuta. In plus, poate fi afectata capacitatea de conducere a vehiculelor, deoarece medicamentele pentru durere pot provoca somnolenta.
Urmatoarele sfaturi pot ajuta o persoana sa isi accelereze recuperarea si sa evite complicatiile:
- pastrarea plagilor chirurgicale curate si uscate;
- cresterea nivelului de activitate in mod treptat, in timp;
- evitarea ridicarii de obiecte grele si a inotului timp de 2-3 saptamani;
- evitarea fumatului;
- revenirea la locul de munca doar cu aprobarea medicului;
- participarea la toate controalele medicale ulterioare interventiei;
- evitarea calatoriilor cu avionul timp de 1-3 luni dupa bulectomie, in functie de recomandarile medicului;
- adoptarea unei diete bogate in fibre pentru a preveni constipatia.
Chiar daca o persoana se va considera capabila sa se intoarca la activitatile normale dupa interventia chirurgicala, acest lucru nu trebuie grabit, deoarece procesul de vindecare necesita o anumita perioada de timp. Revenirea prea rapida la activitatile normale poate fi insotita de efecte secundare.
Toate procedurile chirurgicale implica anumite riscuri. Cu toate acestea, bulectomia are un nivel relativ redus de a dezvolta complicatii. Potrivit cercetatorilor, cea mai frecventa complicatie este reprezentata de evacuarea aerului prin tuburile de dren de la nivelul toracelui. Aceasta complicatie afecteaza 2-10% din cazuri si este mai frecventa la persoanele cu afectiuni pulmonare. In aceste cazuri, medicul va lasa tubul de dren montat pentru mai mult timp.
O alta complicatie posibila a interventiei este sangerarea, dar specialistii estimeaza ca aceasta apare in mai putin de 1% din cazuri. Alte complicatii asociate includ:
- pierdere in greutate;
- febra;
- infectii la nivelul inciziei;
- boli cardiace sau insuficienta cardiaca;
- hipertensiune pulmonara;
- hipertensiune arteriala;
- niveluri anormale ale dioxidului de carbon in sange.
Daca o persoana observa ca se simte rau in urma interventii sau observa anumite modificari anormale, trebuie sa consulte cat mai rapid medicul. Acesta poate evalua corect situatia si poate oferi cel mai bun tratament atunci cand este necesar.
Bibliografie:
Giant bullae. (n.d.).https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=22&contentid=giantbullae
Krishnamohan, P., et al. (2014). Bullectomy for symptomatic or complicated giant lung bullae. https://www.annalsthoracicsurgery.org/article/S0003-4975(13)02371-0/fulltext
Walker, S. (2015). Apical bullectomy surgery. https://www.uhn.ca/PatientsFamilies/Health_Information/Health_Topics/Documents/Minor_Apical_Bullectomy.pdf
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.