Neurodermita

Actualizat: 07 Aprilie 2010
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Daca aveti o senzatie de mancarime la nivelul unei zone de piele atunci va veti scarpina. Scarpinatul insa face ca zona sa devina si mai pruriginoasa. In cele din urma, veti ajunge sa va scarpinati doar din obisnuinta. Acest cerc vicios de prurit si scarpinat este un simptom al neurodermitei, o afectiune tenace a pielii, ce poate duce la ingrosarea tegumentului.

Neurodermita, cunoscuta si sub denumirea de lichen simplex cronic, nu este o afectiune grava, insa intreruperea ciclului prurit - scarpinat poate fi destul de dificila. Succesul tratamentului depinde de identificarea si eliminarea factorilor agravanti. Cremele procurate din farmacie – atat cele cu, cat si cele fara prescriptie medicala - pot fi de ajutor. Dupa ameliorarea pruritului pot trece cateva luni pana ce tegumentele afectate isi vor recapata aspectul normal.

Simptomatologie

Semnele si simptomele neurodermitei includ:
• prurit tegumentar pe o zona limitata;
• aspectul scuamos si ingrosat al pielii;
• zone aspre, denivelate, fiind mai rosii sau mai intunecate fata de restul pielii.

Principalul simptom al neurodermitei este pruritul tegumentelor (mancarimea pielii) – de cele mai multe ori localizat la o singura zona de la nivelul gatului, articulatia mainii, bratului, coapsei sau gleznei. Uneori neurodermita afecteaza zona genitala - vulva sau scrotul.

Pruritul tinde sa fie recurent. Poate deveni evident cand sunteti in repaus – poate aparea de exemplu cand va uitati la televizor sau cand va odihniti si dispare in timp ce sunteti activ. Anxietatea sau stres-ul pot agrava pruritul. In cele din urma, va veti scarpina pur si simplu din obisnuinta. Pruritul poate fi foarte intens. Pe masura ce frecati sau scarpinati zona respectiva, aceasta devine din ce in ce mai pruriginoasa. Intreruperea ciclului prurit - scarpinat poate fi destul de dificila.

Cauze

Cauza exacta a neurodermitei nu este cunoscuta. Uneori apare intr-un context ce implica o simpla frecare sau iritare a pielii, ca de exemplu imbracamintea stramta sau o intepatura de insecta. Pe masura ce scarpinati zona, aceasta devine si mai pruriginoasa. Cu cat o scarpinati mai mult, cu atat va fi mai pruriginoasa.

In cateva cazuri, neurodermita se asociaza cu alte afectiuni dermatologice precum o piele mai uscata, eczeme sau psoriazis. De asemenea, stres-ul sau anxietatea pot declansa pruritul. Alergiile nu par a fi incriminate in declansarea acesteia.

Factori de risc

Neurodermita apare mai frecvent intre 30 si 50 de ani. Femeile sunt afectate mai frecvent decat barbatii. Prezentati un risc mai mare de a dezvolta neurodermita daca aveti in antecedentele personale sau familiale un istoric de eczeme, psoriazis sau afectiuni dermatologice similare.

Cand sa va adresati medicului

Veti consulta medicul daca:
• Observati ca va scarpinati in mod repetat in aceeasi zona;
• Disconfortul creat interfera cu somnul sau cu activitatile zilnice;
• Apare durere la nivelul pielii;
• Suspicionati o infectie cutanata. Semnele unei infectii cutanate sunt durerea sau aparitia unei secretii groase, galbuie la nivelul zonelor scarpinate.

Teste diagnostice

Diagnosticul se va pune pe aspectul tegumentelor si pe istoricul de prurit si scarpinat. Medicul dumneavoastra va poate recomanda anumite teste pentru a exclude alte cauze sau pentru a confirma diagnosticul.

1. Testele epicutanate
Un test epicutanat (testul alergiei de contact cu hipersensibilitate intarziata) poate exclude alte cauze de prurit cum ar fi dermatita de contact alergica. Acesta se face prin aplicarea la nivelul pielii a unor mici cantitati de substante posibil alergice. Acestea raman pe piele timp de doua zile, dupa care rezultatul este citit de medic. Daca sunteti alergic la o anumita substanta testata va apare o umflatura sau o reactie limitata a pielii la acea substanta;

2. Biopsia cutanata
Biopsia presupune recoltarea cu ajutorul unui instrument circular a unei sectiuni mici continand planurile profunde ale pielii; grosimea piesei biopsiate va fi de aproximativ 6 mm. Se pot aplica cateva copci sau fire pentru a inchide defectul de piele rezultat.

Complicatii

Scarpinatul frecvent poate duce la aparitia unor infectii bacteriene, cicatrici sau modificari ale culorii tegumentului.

Tratament

In vederea intreruperii ciclului rebel de prurit-scarpinat, este esential sa nu mai scarpinati zona de piele pruriginoasa. Va fi greu, dar nu imposibil, iar medicul dumneavoastra va poate fi de ajutor.

Medicul va poate recomanda unul sau mai multe dintre urmatoarele tratamente:
• Tratament medicamentos.
Corticosteroizii orali si antihistaminicele pot fi necesare pentru a reduce inflamatia si pruritul. Medicatia antidepresiva sau anxiolitica poate fi utila la unii pacienti. Daca apare si o infecte bacteriana la nivelul leziunii, medicul va poate prescrie si un tratament antibiotic oral sau local.

• Pansamente umede. Dupa aplicarea cremei la nivelul zonei afectate, aceasta se acopera cu pansamente din bumbac care au fost in prealabil umezite cu apa sau alte solutii. Umezeala din pansament va ajuta pielea sa absoarba mai bine crema. Se mai pot folosi plasturi impregnati cu diferite medicamente care se vor schimba la un interval de 24 de ore.

• Consiliere
. Un consilier psihologic va poate ajuta sa va controlati mai eficient emotiile si comportamentul, avand un rol important in diminuarea pruritului si a scarpinatului. Prin consiliere veti putea invata si tehnici de gestionare a situatiilor generatoare de stres. Chiar si dupa un tratament eficient, pot ramane usoare cicatrici sau modificari ale culorii pielii.

Sfaturi utile

Iata cateva sfaturi care pot ameliora pruritul si iritatia cauzate de neurodermita:
• Medicamente sau creme eliberate fara prescriptie medicala. Aplicati lotiuni sau creme antipruriginoase la nivelul zonei afectate. O crema care contine cel putin 1% hidrcortizon poate ameliora temporar pruritul. Antihistaminice orale, cum ar fi difenhidramina (de exemplu Benadryl), poate fi de folos in formele severe de prurit;
• Acoperiti zona afectata cu comprese reci, umede. Prisnitele sau pansamentele protejeaza pielea si previn scarpinatul. Acestea pot fi utile mai ales daca va scarpinati in timpul somnului;
• Bai racoritoare. Presarati in apa de baie bicarbonat de sodiu, fulgi speciali pentru baie (Aveeno, etc.);
• Purtati haine din bumbac. Acestea va vor proteja impotriva iritatiilor;
• Folositi sapunuri blande fara coloranti sau parfum. Clatiti bine sapunul dupa baie si aplicati o crema hidratanta pentru protectia pielii;
• Tineti stres-ul sub control. Stres-ul si anxietatea pot declansa pruritul.

Sectiune sustinuta de: Advertisement

Citeste si despre:

Eliberarea scutirilor medicale de la orele de educatie fizica si sport pentru elevi si studenti Eczemele endogene Bolile de piele Cauzele pruritului tegumentar Cum sa facem fata alergiilor verii Pielea uscata si senzatia de mancarime a pielii Manifestul emotiilor reale - 6 vedete din Romania provocate sa arate #EmotiiReale Manichiura permanenta si semipermanenta: sfaturi pentru unghii sanatoase Dishidroza sau eczema dishidrotica Reactiile alergice la iedera salbatica, stejarul salbatic si otetarul salbatic Foliculita Boli ale aparatului genital masculin - generalitati Candida Erizipelul streptococic, infectia care ne trimite la Urgente! Care sunt simptomele?
Cere sfatul medicului ×