11 mituri despre dementa si deteriorarea cognitiva

Actualizat: 06 Iunie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Premise


Dementa, un termen adesea asociat cu sentimentul de teama si neintelegere, este intesata de numeroase conceptii gresite. Acest articol isi propune sa patrunda mai adanc in aceste mituri, oferind o intelegere cuprinzatoare asupra dementei, a cauzelor si consecintelor acesteia.

Mitul 1: Dementa este o componenta fireasca a procesului de imbatranire

Una dintre cele mai frecvente conceptii gresite este aceea ca dementa este o parte normala a fenomenului de imbatranire. Cu toate acestea, nu este asa.

Desi riscul de a dezvolta dementa creste odata cu varsta, nu este o parte inevitabila a inaintarii in varsta. Dementa este o afectiune care afecteaza functionarea cognitiva in asa masura incat interfereaza cu viata si activitatile zilnice ale unei persoane. Este important sa intelegem ca nu toti adultii in varsta dezvolta dementa. Imbatranirea este un factor de risc, dar nu garanteaza aparitia dementei.

Mitul 2: Dementa este doar un alt nume pentru boala Alzheimer

Un alt mit larg raspandit este acela ca dementa si boala Alzheimer sunt termeni interschimbabili.

Desi boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa, reprezentand 60-80% din toate cazurile, ea nu este sinonima cu dementa.

Dementa este un termen generic pentru afectiunile care cauzeaza declin cognitiv si exista mai multe alte tipuri, inclusiv dementa frontotemporala (FTD), dementa vasculara, dementa mixta si dementa cu corpuri Lewy. Fiecare tip are o patologie de baza distincta, iar boala Alzheimer este asociata in mod specific cu o acumulare de fragmente proteinice (beta-amiloid) in creier.

Mitul 3: Dementa este pur genetica

Desi exista o componenta genetica pentru unele forme de dementa, majoritatea cazurilor nu au o legatura genetica pregnanta.

Cel mai semnificativ factor de risc pentru dementa este varsta, nu genetica. Chiar daca un parinte sau un bunic a dezvoltat Alzheimer la o varsta frageda, acest lucru nu garanteaza ca urmasii lor o vor dezvolta. Majoritatea cazurilor de dementa nu sunt ereditare.

Este important sa intelegeti ca, desi genetica poate juca un rol, nu este singurul factor determinant pentru a stabili daca o persoana va dezvolta dementa.

Mitul 4: Pierderea memoriei este primul semn de dementa

Desi pierderea memoriei poate fi un simptom timpuriu al dementei, aceasta nu inseamna neaparat inceputul acestei afectiuni.
Problemele de memorie tind sa fie un semn timpuriu al bolii Alzheimer, dar nu este cazul si pentru alte forme de dementa.

De exemplu, semnele si simptomele timpurii ale dementei fronto-temporale pot include modificari ale dispozitiei si personalitatii, dificultati de limbaj si comportament obsesiv. Este esential sa recunoastem ca simptomele dementei pot varia foarte mult in functie de forma si de persoana.

Mitul 5: Dementa nu poate fi prevenita

Desi nu exista o modalitate absoluta de a preveni dementa, anumiti factori pot fie sa reduca riscul aparitiei anumitor tipuri de dementa, fie sa intarzie debutul acestora.

Printre acestia se numara gestionarea hipertensiunii arteriale, deficientele de auz, fumatul, obezitatea, depresia, inactivitatea fizica, diabetul, nivelurile scazute de contact social, consumul de alcool, leziunile cerebrale traumatice si poluarea aerului. Reducerea acestor factori de risc ar putea contribui la reducerea riscului de aparitie a dementei.

Este important sa retineti ca, desi nu putem elimina complet riscul, putem lua masuri pentru a-l reduce.

Mitul 6: Suplimentele de vitamine sau minerale pot reduce riscul de dementa

In ciuda credintei populare, nu exista dovezi solide ca vreun supliment de vitamine sau minerale poate reduce riscul de dementa.

O analiza cuprinzatoare realizata de Cochrane Library in 2018 nu a gasit nicio dovada ca vreo strategie de suplimentare cu vitamine sau minerale pentru adultii sanatosi din punct de vedere cognitiv la mijlocul sau la sfarsitul vietii are un efect semnificativ asupra declinului cognitiv sau a dementei.

Este important sa ne concentram pe mentinerea unei diete echilibrate si a unui stil de viata sanatos, mai degraba decat sa ne bazam pe suplimente pentru a preveni dementa.

Mitul 7: Dementa cauzeaza pierderea tuturor amintirilor

In timp ce boala Alzheimer cauzeaza pierderea amintirilor, in general nu sterge toate amintirile, cel putin nu pana la sfarsitul vietii.

Persoanele cu Alzheimer incep sa aiba probleme in a-si aminti evenimentele recente, dar lucrurile care s-au intamplat cu ani in urma, din copilarie pana la varsta de 35 de ani sau mai mult, sunt in general amintite. Acest lucru se datoreaza faptului ca hipocampul, o parte a creierului care este afectata in Alzheimer, se ocupa de amintirile recente si nu de cele mai vechi.

Alte tipuri de dementa ar putea sa nu provoace deloc pierderi de memorie. Este esential sa intelegem ca, desi pierderea memoriei este un simptom comun, nu afecteaza in mod egal toate amintirile.

Mitul 8: Simptomele asemanatoare dementei nu sunt niciodata reversibile

Pierderea memoriei si alte probleme de gandire nu sunt intotdeauna cauzate de Alzheimer sau de un alt tip de dementa.

Uneori exista o alta cauza, cum ar fi depresia, efectele secundare ale medicamentelor, consumul de alcool sau canabis, boli tiroidiene sau deficiente de vitamine.

In multe cazuri, tratarea afectiunii poate anihila simptomele asemanatoare dementei. Prin urmare, daca va confruntati cu probleme de gandire si memorie, este esential sa va consultati medicul pentru a afla daca problemele pot fi tratate si chiar eliminate.

Este important sa nu considerati ca aceste simptome sunt intotdeauna un semn de dementa ireversibila.

Mitul 9: Dementa este intotdeauna fatala

Desi este adevarat ca dementa poate fi fatala, nu este intotdeauna asa.
Potrivit unui studiu din 2020, dementa poate fi o cauza mai frecventa de deces decat se credea in mod traditional, dar este important sa ne amintim ca multe persoane cu un diagnostic de dementa duc o viata activa si plina de sens.

Este posibil sa fie necesare ajustari pe masura ce afectiunea progreseaza, dar in cazurile usoare de dementa, este posibil sa nu fie necesara vreo modificare. Este esential sa intelegem ca, desi dementa este o afectiune grava, nu duce intotdeauna la un declin rapid al sanatatii sau la o moarte imediata.

Mitul 10: Dementa este cauzata de acumularea de aluminiu in corp

Acest mit isi are originea in experimentele timpurii in care oamenii de stiinta au injectat iepuri cu niveluri ridicate de aluminiu, facandu-i sa dezvolte leziuni neurologice similare cu cele din Alzheimer. Cu toate acestea, studiile ulterioare nu au gasit o asociere clara intre Alzheimer si utilizarea oalelor si tigailor din aluminiu.

Consumul de aluminiu prin intermediul dietei este putin probabil sa joace un rol major in dezvoltarea bolii Alzheimer. Este important sa ne bazam pe cercetari actuale si nu pe experimente invechite atunci cand intelegem cauzele dementei.

Mitul 11: Dementa inseamna o pierdere imediata a independentei

Multi se tem ca un diagnostic de dementa inseamna o pierdere imediata a independentei.

Desi este adevarat ca ajustarile pot veni in timp, pe masura ce afectiunea progreseaza, in cazurile usoare de dementa, este posibil sa nu fie necesara nicio schimbare.

Pe masura ce dementa se agraveaza, sunt probabile schimbari in modul in care o persoana isi duce viata, dar asta nu inseamna ca persoana nu poate duce o viata implinita. Este esential sa intelegem ca un diagnostic de dementa nu inseamna un sfarsit imediat al independentei sau al calitatii vietii.

Concluzie

In concluzie, desi dementa este o afectiune grava care afecteaza milioane de persoane din intreaga lume, este esential sa separam realitatea de fictiune.

Dezinformarea nu face decat sa contribuie la stigmatizarea si izolarea pe care le simt multe persoane cu dementa.

Intelegerea adevarului despre dementa ne poate ajuta sa abordam aceasta afectiune cu empatie si cunoastere, ceea ce duce in cele din urma la o mai buna ingrijire si sprijin pentru cei afectati.

Bibliografie
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/6-myths-about-dementia
https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/risk-factors-and-prevention/metals-and-dementia
https://alzheimer.ca/en/about-dementia/stigma-against-dementia/myths-realities-dementia
https://www.medicalnewstoday.com/articles/medical-myths-all-about-dementia


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Legatura dintre Parkinson si dementa Cum se poate preveni dementa Jocurile pe calculator pot conduce la dementa? Aparatele auditive pot reduce riscul de dementa si depresie? Dementa fronto-temporala sau Boala Pick Indicatii dupa inserarea unui implant dentar Delir sau dementa? Dementa cu corpi Lewy Dementa frontotemporala - diagnostic si implicatii Exista o legatura intre infectia cu SARS-CoV-2 si riscul de dementa? Boala Alzheimer - sfaturi pentru o viata normala