Medicatia anxiolitica – tipuri, indicatii si efecte adverse

Publicat: 27 Februarie 2019
Consultant: Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Clinica: Spitalul de Psihiatrie Voila

Generalitati


Anxietatea cuprinde sentimente de ingrijorare, frica si neliniste, fiind o emotie normala. Totusi, atunci cand nivelurile anxietatii devin crescute si repetate, aceasta ar putea indica o afectiune din sfera sanatatii mintale.

Anxietatea usoara poate fi vaga si poate crea neliniste, in timp ce anxietatea severa poate afecta serios activitatile normale de zi cu zi.

Studiile de specialitate estimeaza ca pana la 33,7% dintre persoane sufera de o tulburare de anxietate la un moment dat in timpul vietii lor.

Cu toate acestea, trebuie cunoscut faptul ca exista numeroase medicamente disponibile pentru tratarea tulburarilor de anxietate. Medicii pot prescrie medicamente in mod individual sau in asociere cu psihoterapie, precum terapia cognitiv-comportamentala.

Tipuri

Simptomele anxietatii pot fi tratate cu diferite tipuri de medicamente. Potrivit oamenilor de stiinta, exista patru clase majore de medicamente pentru tulburarile de anxietate.

Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei

Desi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei reprezinta un tip de medicament antidepresiv, medicii il prescriu in mod obisnuit persoanelor cu anxietate si tulburare-obsesiv compulsiva. Unii medici considera acest medicament ca tratament de prima linie pentru anxietate.

Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei au drept mecanism stoparea reabsorbtiei de serotonina de catre celulele nervoase din creier si acumularea acestui neurotransmitator in fanta sinaptica.

Serotonina este un produs chimic care joaca un rol vital in reglarea dispozitiei unei persoane. Cele mai utilizate medicamente de acest tip sunt reprezentate de:

- Citalopram;
- Escitalopram;
- Fluoxetina;
- Fluvoxamina;
- Paroxetina;
- Sertralina.

Aceste medicamente incep sa isi faca efectul in termen de 2 pana la 6 saptamani, dar nu functioneaza pentru toate persoanele.

De obicei, medicul prescrie acest medicament timp de pana la 12 luni pentru a trata anxietatea, apoi reduce treptat doza. Trebuie stiut ca aceste medicamente nu produc dependenta.

Inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei

Inhibitorii recaptarii serotoninei si noradrenalinei reprezinta o alta clasa de antidepresive utilizata si in tratarea anxietatii. Medicii le pot prescrie, de asemenea, pentru tratarea durerii cronice.

Aceste medicamente functioneaza prin reducerea reabsorbtiei serotoninei si noradrenalinei de catre creier.

Ca in cazul inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei, si acest tratament poate dura cateva saptamani pentru a da randament. Cele mai frecvente exemple de inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei sunt reprezentate de duloxetina si venlafaxina.

Antidepresive triciclice

Antidepresivele triciclice reprezinta o clasa mai veche de medicamente antidepresive. Desi sunt foarte eficiente pentru tratamentul depresiei si anxietatii, medicii prescriu adesea inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei in locul lor deoarece provoaca mai putine efecte secundare.

Cu toate acestea, antidepresivele triciclice sunt utile si folosite, mai ales daca alte medicamente nu dau randament. Amitriptilina, imipramina si nortriptilina reprezinta doar cateva exemple.

Benzodiazepine

Benzodiazepinele reprezinta medicamente sedative care reduc simptomele fizice ale anxietatii, cum ar fi tensiunea musculara. Aceste medicamente incurajeaza relaxarea, iar efectele lor se instaleaza doar in cateva minute. Cele mai frecvente exemple includ:

- Alprazolam;
- Clordiazepoxid;
- Diazepam;
- Lorazepam.

Desi sunt foarte eficiente pentru problemele pe termen scurt, medicii introduc rareori benzodiazepinele in schema de tratament pe termen lung deoarece devin mai putin eficiente in timp si pot produce dependenta.

Din cauza acestor riscuri, expertii recomanda ca utilizarea continua a acestor medicamente sa nu fie realizata pentru o perioada mai mare de o luna.

Unii oameni pot lua benzodiazepine pentru a gestiona anxietatea pe termen scurt, de exemplu teama de zbor. In alte cazuri, benzodiazepinele pot fi luate in asociere cu inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei timp de cateva saptamani, pana la aparitia efectelor acestora.

Alte tipuri

Multe alte medicamente pot ajuta la tratarea anxietatii, dar medicii le prescriu doar daca tratamentele enumerate anterior nu dau randament. Exemplele includ:

- Beta-blocantele – reprezinta medicamente frecvent utilizate de catre persoanele cu hipertensiune arteriala si afectiuni cardiace. Beta-blocantele reduc efectele norepinefrinei, acest lucru ajutand la diminuarea unora dintre simptomele fizice ale anxietatii. Exemple de beta-blocante sunt atenololul si propranololul;

- Busiprona – reprezinta un medicament anxiolitic care poate trata simptomele anxietatii pe termen lung sau scurt. Functioneaza mult mai lent decat benzodiazepinele si nu poate trata toate tipurile de tulburare de anxietate, dar produce mai putine efecte secundare si are un risc mai scazut de a produce dependenta;

- Inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO) – reprezinta unul dintre cele mai vechi tipuri de antidepresive. Pot fi utilizate pentru a trata simptomele atacului de panica si a fobiei sociale. Isocarboxazida, seleginina, tranilcipromina si fenelzina reprezinta cateva exemple.

Indicatii

Orice persoana care se confrunta cu simptomele anxietatii trebuie sa ceara un consult medical. Astfel, medicul poate recomanda medicamente anxiolitice, terapie sau o combinatie a celor doua.

Pentru a diagnostica o tulburare de anxietate si pentru a oferi un tratament optim, medicii vor efectua examinarea fizica pentru a elimina orice afectiuni fizice care ar putea sta la baza simptomelor. De asemenea, evaluarea psihologica este necesara.

Cele mai frecvente simptome produse de anxietate pentru care se indica medicamente anxiolitice sunt:

- Panica, teama si neliniste;
- Tulburari de somn;
- Incapacitatea persoanei de a ramane calma;
- Maini si picioare reci, transpirate;
- Senzatie de amorteala sau furnicaturi in membre;
- Dispnee si palpitatii;
- Greata si ameteli;
- Tensiune musculara.

Efecte adverse

Antidepresivele si medicamentele anxiolitice pot provoca reactii adverse la unele persoane. Aceste reactii se rezolva adesea dupa cateva saptamani, dar este important ca medicul sa fie informat daca sunt intolerabile sau nu dispar.

Unii medici recomanda administrarea lor cu alimente pentru a minimiza efectele secundare sau inainte de culcare, atat timp cat nu interactioneaza cu somnul.

Efectele secundare pot varia de la persoana la persoana si in functie de tipul de medicament administrat. Efectele secundare cuprind:

- In cazul inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei: vedere incetosata, ameteala, somnolenta, oboseala, gura uscata, agitatie, crestere ponderala, dureri de cap, greata, tulburari de somn, tulburari sexuale sau chiar disfunctii erectile;

- In cazul inhibitorilor recaptarii serotoninei si noradrenalinei: constipatie, ameteala, uscaciunea gurii, dureri de cap, hipertensiune arteriala, fatigabilitate, scaderea apetitului alimentar, tulburari sexuale si de somn, transpiratii excesive;

- In cazul antidepresivelor triciclice: tulburari de vedere, constipatie, dificultati la urinare, uscaciunea gurii, somnolenta, cresterea apetitului alimentar, hipotensiune arteriala in ortostatism, transpiratie, tremor, pierdere sau castig in greutate, tulburari sexuale, inclusiv disfunctie erectila;

- In cazul benzodiazepinelor: confuzie, vertij, vedere incetosata, fatigabilitate, cefalee, tulburari de memorie si concentrare, tulburari gastro-intestinale, tulburari de coordonare sau vorbire.

Benzodiazepinele prezinta, de asemenea, riscul de dependenta fizica, chiar si dupa o scurta perioada de utilizare. Oprirea administrarii poate duce la anxietate si neliniste, depresie, tulburari de somn, transpiratii si convulsii.

Riscurile severe ale benzodiazepinelor includ dependenta, declinul cognitiv, supradozajul, in special in combinatie cu medicamente opioide sau alcool, dar si accidentele rutiere, prin afectarea capacitatii unei persoane de a conduce;

- In cazul beta-blocantelor: depresie, oboseala extrema, hipotensiune arteriala, dispnee, tulburari de somn, crestere in greutate, maini si picioare reci.

- In cazul busipronei si IMAO: diaree, vedere incetosata, ameteala, fatigabilitate, uscaciunea mucoaselor, cefalee, mialgii, tulburari de concentrare, agitatie, greata, tulburari sexuale.

Specialistii emit frecvent avertismente cu privire la riscul de sinucidere pe care il poate produce consumul de antidepresive.

Se estimeaza ca persoanele cu varste mai mici de 25 de ani pot prezenta o crestere a gandurilor si comportamentelor suicidale in timp ce iau antidepresive, in special in primele cateva saptamani de utilizare.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Cabinet de psihoterapie, psihologie și consiliere
Tel: 0740018132
Bucuresti, Str. Grădinarilor Nr. 33, Sector 3
Cabinet Psihologic Psiholog Jeles Simona
Tel: 0721797981
Bucuresti, Str. Popa Nan Nr. 30

Medici

Psihoterapeut Iulia Ciornei Iulia Ciornei
Psihologie - Cabinet Psihoterapie Iulia Ciornei
Bucuresti, 0755191265
Psiholog, psihoterapeut Mihaela Buciu
Psihologie - Cabinet de psihoterapie, psihologie și consiliere
Bucuresti, 0740018132

Servicii si oferte medicale

Clinici
recomandate
Medici
recomandati
Servicii
specializate

Citeste si despre:

Tulburarile anxioase - terapie si sfaturi utile