Inainte de a aborda in mod special tulburarile gastrointestinale, trebuie sa se cunoasca cateva detalii legate de tulburarile functionale. Tulburarile functionale sunt cele intalnite atunci cand sistemul digestiv nu functioneaza corect, de exemplu. Acestea includ problemele care afecteaza cel mai des colonul si rectul si includ constipatia si sindromul de colon iritabil.
Printre principalele cauze ale tulburarilor functionale se numera:
- o dieta saraca in fibre
- activitate fizica insuficienta
- calatoriile sau alte modificari ale rutinei
- consumul de lactate in cantitati mari
- stresul
- abtinerea atunci cand apare nevoia de a defeca
- abtinerea atunci cand apare nevoia de a defeca, ca urmare a durerii provocate de hemoroizi
- utilizarea excesiva a laxativelor care in timp duc la slabirea muschilor intestinului gros
- administrarea de anumite medicamente (in special antidepresive, suplimente de fier, calmante, narcotice etc.)
- prezenta unei sarcini
Constipatia implica eliminarea cu dificultate a materiilor fecale sau evacuarea a mai putin de trei scaune pe saptamana ori a unor scaune incomplete. Constipatia este cauzata de obicei de utilizarea inadecvata a fibrelor in dieta, de schimbarea rutinei din viata de zi cu zi ori a dietei. Constipatia determina incordarea sau fortarea unei persoane in timpul defecatiei si ar putea include scaune incomplete si tari, iar uneori provoaca probleme cum ar fi hemoroizii si fisurile anale. Constipatia este rareori un semn al unei afectiuni grave.
Tratamentul pentru constipatie include cresterea cantitatii de fibre ingerate, exercitii fizice regulate si evacuarea prompta a scaunului la primele semne de eliminare (rezistenta sau amanarea acestuia este una dintre cauzele care declanseaza constipatia). De asemenea, utilizarea excesiva de laxative poate agrava simptomele constipatiei. Intotdeauna trebuie sa se respecte instructiunile de pe cutia cu laxative, precum si indicatiile medicului.
Sindormul de colon iritabil (SCI) sau colon spastic, colon iritabil, nervos este o afectiune in care au loc contractii musculare ale colonului mai rapide decat la persoanele care nu sufera de aceasta conditie. O serie de factori pot declansa SCI inclusiv anumite alimente, medicamente cat si stresul emotional. Simptomele includ dureri abdominale, crampe, flatulenta, balonare si modificari ale tranzitului intestinal cum ar fi scaune mai dificil de eliminat sau mailaxe, ori necesitatea imperioasa de a avea scaun.
Deseori, oamenii care manifesta SCI au alternativ atat constipatie cat si diaree. Tratamentul include evitarea cofeinei, cresterea volumului de fibre din dieta, monitorizarea si inlaturarea din dieta a alimentelor care declanseaza SCI, minimizarea stresului sau invatarea a diferite moduri de a face fata stresului si utilizarea de medicamente conform prescriptiilor medicului specialist.
Tulburarile structurale sunt cele in care intestinul gros este anormal si nu functioneaza corespunzator. Uneori structurile anormale trebuie corectate chirurgical. Cele mai frecvente anomalii structurale sunt cele care afecteaza anusul, bolile diverticulare si cancerul.
Hemoroizii, sunt vase de sange inflamate localizate la deschiderea canalului anal, cauzate de excesul de presiune cronica rezultat in urma incordarii in timpul miscarilor intestinale de eliminare a materiilor fecale, de diaree persistenta sau prezenta unei sarcini. Exista doua tipuri de hemoroizi: interni si externi.
Hemoroizii interni sunt structuri normale care captusesc rectul inferior protejandu-l de eventualele traume care pot avea loc in timpul defecatiei. Cand acestia ies din canalul anal ca urmare a incordarii in timpul eliminarii scaunului, vor deveni iritati si vor incepe sa sangereze. In cele din urma, cand hemoroizii interni au un traseu descendent fata de anus si ies foarte mult din acesta, avand loc prolapsul acestora.
Tratamentul poate include schimbarea obiceiurilor intestinale (cum ar fi evitarea constipatiei si a incordarii in timpul defecatiei, eliminarea scaunului la primele semne etc.), utilizarea de benzi elastice care vor impinge hemoroizii interni in rect sau eliminarea lor pe cale chirurgicala. Chirurgia este necesara doar in cazul unui numar mic de pacienti care au hemoroizi de dimensiuni mari, durerosi si persistenti.
Hemoroizii externi sunt vene care sunt localizate imediat sub piele in partea exterioara a anusului. Uneori, dupa ce o persoana se incordeaza si se screme in timpul eliminarii scaunului, venele hemoroidale externe se sparg si se formeaza un cheag de sange sub piele. Aceasta conditie destul de dureroasa, iar hemoroizii devin chistici. Tratamentul include indepartarea cheagului si a portiunii de vena afectata sub anestezie locala, la cabinetul medical sau la spital.
Fisurile anale sunt crapaturi sau rupturi in peretele care captuseste deschiderea anala. Cele mai frecvente cauze ale fisurii anale sunt scaunele apoase sau foarte tari. Fisurle in mucoasa anala expune muschii care controleaza trecerea scaunului prin anus si eliminarea acestuia in afara corpului. O fisura anala este una din problemele cele mai dureroase, deoarece muschii pot fi expusi la contactul cu materiile fecale si aerul.
Simptomele pot fi dureri si arderi intense, sangerari sau spasme dupa miscarile intestinale. Tratamentul initial include calmante, fibre dietetice pentru evitarea scaunelor voluminoase si tari, bai de sezut (intr-un vas cu cativa centimetrii de apa calda). In cazul in care aceste tratamente nu amelioreaza durerea, interventiile chirurgicale ar ptuea fi necesare pentru reducerea spasmelor muschiului sfincter.
Abcesele perineale apar atunci cand mici glande care se deschid in partea interioara a anusului se obtureaza si bacteriile care sunt intotdeauna prezente in aceasta zona provoaca infectii. Atunci cand se dezvolta puroiul, se formeaza un abces. Tratamentul include drenarea abcesului, de obcei, sub anestezie locala, in cabinetul medicului.
Fistula anala se formeaza dupa ce un abces a fost drenat si are forma unei leziuni care face legatura dintre canalul anal catre piele, in zona deschiderii anusului. Materiile fecale care calatoresc prin canalul anal patrund in aceste mici orificii cauzand iritatii si mancarimi. Si in cazul fistulei poate fi necesar drenajul. Printre simptome se enumera durerea si sangerarea. De multe ori, acestea se vindeca de la sine si rareori este nevoie de interventie chirurgicala pentru drenarea abceselor si inchiderea fistulelor.
Uneori glandele pielii, din zona anusului se pot infecta si necesita drenaj (printre acestea se numara si chistul pilonidal, de exemplu). Printre bolile cu transmitre sexuala care pot afecta anusul sunt incluse condiloamele anale, herpes, SIDA, chlamydia si gonoreea.
- Boala diverticulara sau diverticuloza este prezenta unor mici pungute (diverticuli) in peretele muscular al intestinului gros care se formeaza in anumite zone slabite ale intestinului gros. Acestea apar de obicei, in colonul sigmoid, zona de inalta presiune a intestinului gros inferior. Boala diverticulara este des intalnita, la aproximativ 10% dintre persoanele de peste 40 de ani si 50% dintre persoanele de peste 60 de ani. Aceasta este adesea cauzata de consumul de alimente sarace in fibre. Diverticuloza rareori provoaca simptome.
Complicatiile bolii diverticulare implica infectia sau inflamatia diverticulilor, sangerarea si obstructia acestora, la aproximativ 10% dintre bolnavi. Tratamentul include antibiotice, consum cat mai crescut de lichide si un regim alimentar special. Chirurgia este necesara la aproximativ jumatate dintre pacientii care au complicatii si consta in eliminarea portiunii afectate de colon.
- Polipii si cancerul de colon. Din ce in ce mai multe persoane sunt diagnosticate cu cancer colorectal. Din fericire gratie progreselor pentru depistarea precoce a bolii si modalitatile inovative de tratament, cancerul colorectal este una dintre formele curabile. Cu ajutorul unei varietati de teste de screening, boala poate fi prevenita, detectata si tratata la timp, cu mult inainte de aparitia simptomelor.
Aproape toate cazurile de cancer colorectal benign debuteaza cu aparitia polipilor, excrescente necanceroase prezente in tesuturile din colon si rect. Cancerul se dezvolta atunci cand acesti polipi cresc si se formeaza celule anormale care invadeaza tesuturile inconjuratoare. Indepartarea polipilor poate preveni aparitia cancerului colorectal. Aproape toate tipurile de polip recancerosi pot fi eliminati fara durere cu ajutorul unui tub flexibil, numit colonoscop. Daca nu este depistat in stadiile incipiente, cancerul colorectal se poate raspandi in intreg organismul.
Cancerul avansat necesita tehnici chirurgicale mai avansate. In cele mai multe dintre cazuri, formele precoce ale cancerului colorectal nu determina simptome, iar screeningul devine destul de important. Atunci cand apar manifestarile, cancerul ar putea fi destul de avansat. Simptomele includ prezenta sangelui, modificarea tranzitului intestinal normal, materii fecale compacte, dureri abdominale, scaderea in greutate si oboseala constanta.
Cele mai multe dintre cazurile de cancer colorectal pot fi depistate intr-una din cele patru situatii:
- Prin screening la persoanele care au risc mediu de aparitie a cancerului colorectal, cu varsta de peste 50 de ani
- Prin screening la persoanele care au risc mare de aparitie a cancerului colorectal (de exemplu cei care au un istoric familial de cancer colorecta sau polipi de colon)
- Prin investigarea de rutina
- Prin investigarea intestinului gros la pacientii care acuza simptomeDetectarea timpurile este esentiala pentru ca tratamentul sa aibe succes.
Colita - Exista mai multe tipuri de colite care cauzeaza inflamatia intestinului gros. Acestea includ:
- colita infectioasa
- boala Crohn (cauza acesteia nu este cunoscuta)
- colita ulcerativa (cauza acesteia nu este cunoscuta)
- colita de iradiere (apare dupa radioterapie)
Colita cauzeaza durere, sangerare rectala, crampe abdominale si senzatia imperioasa de golire a intestinelor. Tratamentul depinde de diagnostic care se stabileste cu ajutorul colonoscopiei si al biopsiei.
Multe boli de colon si rect pot fi prevenite sau ameliorate prin mentinerea unui stil sanatos de viata, prin practicarea unor obiceiuri intestinale bune si depistarea din timp a cancerului. Daca o persoana are prezente cancerul colorectal sau polipii in istoricul familial, ar trebui sa inceapa sa faca in mod constant colonoscopie (dupa varsta de 40 de ani sau chiar mai devreme). In cazul in care cancerul colorectal a rulat in cadrul familiei, atunci colonoscopia ar trebui sa se faca dupa varsta de 50 de ani. Daca apar simptome ale cancerului colorectal, bolnavul trebuie sa se adreseze imediat medicului.
Printre manifestarile acestei boli sunt incluse:
- modificari ale tranzitului intestinal obisnuit
- prezenta sangelui in scaun (indiferent de culoarea acestuia)
- dureri abdominale neobisnuite si flatulenta
- sentimentul ca intestinul nu a fost golit complet dupa defecatie
- scadere inexplicabila in greutate
- oboseala.
- Evaluarea dietei - Evitarea flatulentei se poate face printr-un plan de alimentatie ales cu putina atentie. Este important ca orice persoana sa ia deciziile potrivite referitor la ce, cand si cum mananca, iar multe dintre neplaceri vor fi inlaturate.
- Atentie la bauturile consumate - Deseori laptele creaza disconfort abdominal, intrucat multe persoane nu pot tolera consumul acestuia si nu-l pot digera usor. Desi multi oameni considera ca laptele calmeaza durerile de stomac, de fapt acesta face mai mult rau decat bine. Cei care sufera de intoleranta la lactoza au probleme cu digestia laptelui, manifesta balonare, gaze si crampe.
- Eliminarea cafelei, alcoolului si tutunului - Toate acestea irita mucoasa stomacului. Chiar si cafeaua decofeinizata poate avea aceasta reactie la unii oameni. Iar fumatorii ar adauga acest aspect negativ la o lunga lista de boli si afectiuni declansate de consumul de tutun.
- Investigarea medicamentelor utilizate - Daca o persoana a inceput recent un tratament cu un medicament nou, indiferent daca acesta se achizitioneaza fara prescriptie medicala sau doar cu reteta de la medic, trebuie sa se adreseze medicului sau farmacistului in cazul in care are un stomac deranjat.
- Grija pentru propriul corp - Oricine trebuie sa se relaxeze. Stresul poate provoca sau agrava bolile gastrointestinale cum ar fi indigestia, sindromul de colon iritabil, constipatia si diareea. Stresul poate fi inlaturat prin: reducerea angajamentelor in program, prin invatarea de tehnici de meditatie, prin activitate fizica, vacante sau hobbyuri.
- Folosirea bicarbonatului de sodiu - Fiecare persoana poate sa isi asigure propriul antiacid contra arsurilor stomacale, la domiciliu. Se va bea amestecul dintre 1/2 lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar cu jumatate de pahar de apa. Daca o perosoana are probleme cu tensiunea arteriala (mai ales hipertensiune) si trebuie sa evite sodiul din dieta, nu va utiliza acest remediul.
- Consumul de mere - Adaugarea de fibre la dieta va ajuta la atenuarea durerilor de sotmac si va mentine sanatos sistemul digestiv.
- Consumul de banane - Atunci cand o persoana sufera de diaree, bananele sunt un remediu ideal pentru ameliorearea acestui simptom.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.