Miastenia gravis
Generalitati
Miastenia gravis este o disfunctie neuromusculara caracterizata in special prin slabiciune si oboseala musculara. Desi boala se dezvolta de obicei in timpul vietii adulte, debutul simptomelor poate avea loc la orice varsta.
Afectiunea poate fi limitata la anumite grupe musculare, in special cele de la nivel ocular (miastenia gravis oculara) sau poate fi generalizata (miastenia gravis generalizata), aici fiind implicate mai multe grupuri musculare.
Majoritatea persoanelor cu miastenia gravis dezvolta slabiciunea si caderea pleoapelor (ptoza palpebrala), slabiciunea musculaturii globului ocular, ceea ce are ca rezultat aparitia vederii duble (diplopia) si oboseala musculara excesiva dupa activitati fizice.
Caracteristicile suplimentare ale simptomatologiei bolii sunt slabiciunea musculaturii faciale, tulburari ale capacitatii de articulare a cuvintelor (dizartrie), tulburari ale capacitatii de mestecare si inghitire (disfagie) si slabiciune la nivelul muschilor din partea superioara a mainilor si picioarelor (slabiciune musculara proximala). De asemenea, in aproximativ 10% din cazuri, persoanele bolnave pot dezvolta complicatii potential amenintatoare de viata, datorita afectarii musculaturii respiratorii (criza miastenica).
Cuprins articol
Mecanism fiziopatogenetic
Miastenia gravis se produce datorita unei reactii imune anormale, in cadrul careia prin mecanismele imune naturale de aparare ale organismului (de exemplu generarea de anticorpi) sunt atacati necorespunzator si distrusi progresiv anumiti receptori musculari, care primesc impulsuri nervoase (raspuns autoimun mediat prin anticorpi).
Simptome
Principalul simptom al miasteniei gravis este reprezentat de slabiciunea musculara. Aceasta se agraveaza in timpul activitatilor fizice. Ea poate fi de asemenea influentata de temperatura, anumite perioade de timp, alte boli asociate si stres.
Pot aparea probleme la nivel ocular. Astfel, pacientul poate avea diplopie sau ptoza palpebrala. Ambele de agraveaza spre sfarsitul zilei. Pacientul poate intampina dificultati de mestecare, inghitire sau vorbire. Totodata, el poate avea salivatie in exces si poate prezenta tulburari de fizionomie, cu un zambet deformat.
O alta forma de manifestare a bolii este reprezentata de slabiciunea musculara de la nivelul mainilor si picioarelor. Din aceasta cauza pacientul poate intampina dificultati la urcatul scarilor, la spalat si la pieptanatul parului. Este de mentionat faptul ca slabiciunea musculara de la nivelul mainilor si picioarelor nu este de obicei primul simptom al miasteniei gravis.
Poate aparea dispneea (senzatia de lipsa de aer). Aceasta este provocata de slabiciunea de la nivelul muschilor respiratori. In cazul in care apare dispneea trebuie contactat medicul.
Investigatii
Medicul va efectua examenul fizic complet al pacientului. Astfel, acesta va testa reflexele si va incerca sa identifice zonele de slabiciune musculara.
Daca se suspecteaza miastenia gravis, medicul de familie ii poate da trimitere pacientului la un specialist, care va efectua mai multe teste pentru a confirma diagnosticul. Printre aceste teste se numara:
- electromiograma (EMG), ce masoara activitatea electrica a muschilor in timp ce acestia se contracta in urma stimularii nervoase; la pacientii cu miastenia gravis contractiile devin mai slabe
- testul la Tensilon, pentru a vedea cum raspunde pacientul la un medicament care imbunatateste forta musculara; medicamentul restaureaza temporar forta musculara la persoanele cu miastenia gravis
-un test de sange poate fi efectuat pentru a identifica anticorpii asociati cu Miastenia Gravis.
Tratament
Exista o varietate de modalitati de tratament al miasteniei gravis. Alegerea se face in functie de severitatea simptomelor, varsta, sex si nivelul de activitate fizica. Medicamentele pot contribui la controlul simptomelor miasteniei gravis.
Una dintre modalitatile de tratament utilizeaza medicamente care imbunatatesc legatura dintre sistemul muscular si sistemul nervos. Astfel de medicamente au efect rapid si pacientul se simte imediat mai bine, insa efectele lor se estompeaza in cateva ore.
Alta abordare utilizeaza medicamente care suprima sistemul imun. Poate dura o perioada mai mare de timp pana ca acest tip de tratament sa-si faca efectul.
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea de ajutor. Se recomanda consumarea unei diete sanatoase si o odihna adecvata.
Se recomanda:
- respectarea indicatiilor medicului
- contactarea acestuia in cazul in care apare dispneea
- incercarea de a gasi un echilibru intre odihna si activitatea fizica, pentru a preveni instalarea slabiciunii musculare
- efectuarea unor sedinte de fizioterapie pentru a creste forta musculara.
Nu se recomanda:
- castigul in greutate
- renuntarea la activitatea fizica.
Perioada de recuperare
Gradul maxim de slabiciune musculara apare in primii trei ani la majoritatea pacientilor. Desi simptomele pot fi tinute sub control, pot fi necesare unele schimbari ale medicamentelor. La nivelul muschilor sever afectati, poate persista un anumit grad de slabiciune reziduala. Majoritatea persoanelor reusesc sa duca o viata normala. Probabilitatea ca slabiciunea musculara sa fie atat de severa incat sa necesite scaunul cu rotile este foarte mica.
Masuri pentru prevenirea reaparitiei simptomelor
-respectarea indicatiilor medicului
-utilizarea in mod regulat a medicatiei prescrise
-adoptarea unui stil sanatos de viata.
