Edemul papilar reprezinta inflamatia celor doua discuri optice ale globilor oculari, din cauza presiunii intracraniene crescute (hipertensiune intracraniana). Discurile optice sunt structuri pe unde nervul optic patrunde in stratul profund al globului ocular. Nervul optic este calea de conectare a ochilor cu creierul.
Hipertensiunea intracraniana duce de regula la edem papilar ocular bilateral si poate avea diverse cauze neurologice si traumatice. Edemul papilar unilateral nu apare din cauza hipertensiunii intracraniene si de aceea poarta numele de edem al discului optic. Edemul papilar poate fi considerat o urgenta medicala din cauza hipertensiunii intracraniene ce poate fi potential amenintatoare de viata.
Edemul papilar este mai frecvent in randul femeilor decat al barbatilor, din motive cunoscute. Este cel mai frecvent identificat la persoane cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 de ani, in special la cele cu IMC crescut, suprapondere (IMC peste 25) sau obezitate (IMC peste 30).
Incidenta edemului papilar in acest grup este de 13 la 100,000. Incidenta este mult mai scazuta in alte grupuri de populatie.
Daca sunteti diagnosticat cu edem papilar, semnele si simptomele ce pot aparea includ:
• Dureri de cap: durerea de cap sau cefaleea asociata cu edem papilar este mai severa dimineata sau atunci cand stati intins pe spate .
• Tulburari de vedere temporare: Acestea reprezinta perioade de 5 pana la 15 secunde in care vederea devine neclara, apar modificari de culoare sau campuri vizuale negre. Acestea apar de regula in momentul in care va schimbati pozitia si sunt fie bilaterale fie unilaterale.
• Diplopia sau vederea dubla. Daca hipertensiunea intracraniana duce la paralizie de nerv facial, muschii globului ocular sunt afectati si poate aparea vederea dubla.
• Greata si varsaturi.
• Simptome neurologice: probleme motorii, senzitive si dificultati cognitive de gandire.
Tulburarile de vedere se inrautatesc pe masura ce patologia avanseaza si exista riscul de orbire in putin timp de la instalarea simptomelor.
Cauza edemului papilar ocular este hipertensiunea intracraniana. Afectiunile frecvent asociate, care cresc suplimentar riscul de a dezvolta edem papilar, includ:
• Hipertensiune arteriala sistemica
• Tumori oculare sau cerebrale
• Infectii, hemoragie sau inflamatie cerebrala sau meningeala
• Tromboza de sinus venos: prezenta unui tromb intr-o regiune venoasa importanta din creier
• Anemie prin deficit de fier (feripriva)
• Administrarea de medicamente. Exista asociere de edem papilar la persoanele care si-au administrat cantitati excesive de vitamina A sau derivati retionizi, antibiotice din clasa tetraciclinelor si corticosteroizi.
• Hipertensiunea intracraniana idiopatica. In aceasta afectiune, pacientul dezvolta hipertensiune intracraniana fara sa existe o cauza identificabila.
Migrenele nu cauzeaza si nu sunt asociate cu aparitia edemului papilar. De asemenea, nu este o afectiune mostenita ereditar.
Edemul papilar este una dintre cauzele rare de durere de cap, astfel ca diagnosticul este deseori incidental, in timpul unei examinari pentru a evalua alte patologii ce cauzeaza dureri de cap si tulburari de vedere.
Medicul oftalmolog este cel care stabileste diagnosticul final. Acesta va face un examen oftalmologic ce contine examinari simple si examinari mai complexe precum testarea campului vizual. Cu ajutorul instrumentelor speciale oftalmologice, medicul va vizualiza discul optic inflamat, ceea ce va ridica suspiciunea de edem papilar.
Daca este confirmata inflamatia discului optic, va va fi recomandata o alta examinare imagistica, cel mai adesea un RMN, pentru a vizualiza structura globului ocular mai in detaliu. Medicul poate recomanda si o punctie lombara cu analiza lichidului cefalorahidian. Alte teste pot include analizele de sange in care se dozeaza nivelul de fier si alte substante.
Edemul papilar se gradeaza in functie de severitate cu ajutorul unor scale de masurare. Stadiile variaza de la gradul 0, unde discul optic este normal dar cu margini blurate, usor inflamate, pana la gradul 5 cand intreg discul este inflamat, in relief, si sunt vizibile vasele de sange ce vin sau pleaca de la disc.
Intrucat cauza edemului papilar este hipertensiunea intracraniana, medicul va trata edemul prin tratamentul hipertensiunii intracraniene. Tratamentul medicamentos consta in inhibitori de anhidraza carbonica, iar tratamentul conservativ impune mentinerea unei greutati corporeale optime pe termen lung si evitarea traumatismelor cranio-cerebrale.
In cazurile refractare la tratament medicamentos si/sau in cazurile severe, de urgenta, poate fi nevoie de interventie chirurgicala de eliberare a tensiunii intracraniene. Pentru edemul papilar indus de alte cauze, va fi tratata cauza subiacenta.
Tratamentul edemului papilar este esential pentru a evita orbirea la unul sau ambii ochi.
Riscul de a face edem papilar se poate reduce prin mentinerea tensiunii arteriale sub control. Hipertensiunea arteriala sistemica este un factor important ce duce la hipertensiune intracraniana. Prin evitarea sedentarismului, a dietei bogate in sare, a fumatului si prin mentinerea unei greutati corporeale optime, puteti evita instalarea hipertensiunii arteriale.
Examinarile oftalmologice de rutina sunt de asemenea esentiale si ajuta la identificarea problemei si tratarea ei precoce. De asemenea, imbunatatesc considerabil prognosticul.
Atat timp cat afectiunea este identificata la timp, de la primele simptome, prognosticul este bun. Medicul oftalmolog va colabora cu medicul neurolog pentru a trata cauza edemului papilar.
Daca experimentati dureri de cap noi sau inrautatite brusc, neobisnuite, eventual asociate cu greata si varsaturi, apelati la ajutor medical de urgenta. Tulburarile de vedere nu trebuie nici acestea ignorate, intrucat pot avea consecinte severe daca raman netratate. Astfel orice modificare a acuitatii vizuale trebuie investigata.
Cauza edemului papilar, hipertensiunea arteriala, poate fi o patologie severa si amenintatoare de viata. Astfel este esential sa apelati la ajutor medical de la primele simptome: modificari ale vederii si dureri de cap. Medicul oftalmolog va colabora cu medicul neurolog pentru a ameliora simptomele, a trata cauza si a asigura un prognostic bun pentru pacient.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24445-papilledema
https://www.webmd.com/eye-health/papilledema-optic-disc-swelling
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.