Senzatia de deja vu, o perturbare a sentimentului de familiaritate
Ce este senzatia de deja vu?
Deja vu termen de origine franceza insemnand "deja vazut", nu este in primul rand o tulburare de memorie, ci mai degraba o perturbare a sentimentului de familiaritate.
Acest fenomen apare atunci cand un eveniment nou, pe care persoana il traieste pentru prima data, este insotit de o puternica senzatie de familiaritate, ca si cum ar fi fost trait anterior.
Experientele de acest gen sunt de obicei de scurta durata de doar cateva secunde, dar pot lasa o impresie de durata.
Cuprins articol
- Ce este senzatia de deja vu?
- Cum se manifesta?
- Fenomenul opus - jamais vu
- Teorii explicative pentru fenomenul deja vu
- Factori psihologici si demografici
- Deja vu in afectiuni medicale
- Fenomene conexe deja vu
- Inducerea deja vu prin tehnici de realitate virtuala
- Interpretarea deja vu in diverse culturi
- Ce ne spune deja vu despre functionarea creierului
- Concluzie
- Facilitati de tratament
Cum se manifesta?
V-ati aflat vreodata intr-un loc nou, avand senzatia puternica ca ati mai fost acolo?
Sau poate ati trait un moment in care o conversatie vi se parea atat de familiara incat ati putut anticipa ce va spune cealalta persoana?
Acest fenomen intrigant, cunoscut sub numele de deja vu, este unul dintre cele mai fascinante mistere ale mintii umane.
In ciuda prevalentei sale, stiinta inca dezvaluie secretele acestui fenomen captivant.
Fenomenul opus - jamais vu
In contrast cu deja vu, exista si fenomenul opus, numit jamais vu - in franceza "niciodata vazut".
Acesta reprezinta situatia in care o experienta pe care persoana stie ca a trait-o anterior nu este insotita de sentimentul corespunzator de familiaritate.
Un exemplu ar fi vizitarea unui muzeu din propriul oras natal, pe care persoana l-a vizitat de mai multe ori in trecut, dar, cu o anumita ocazie, nu reuseste sa aiba niciun sentiment de familiaritate.
Persoana poate avea si senzatia ca o amintire importanta este pe cale sa fie reamintita, desi aceasta nu apare de fapt.
Teorii explicative pentru fenomenul deja vu
Cauza exacta a fenomenului deja vu ramane inca necunoscuta, dar mai multe teorii incearca sa o explice:
Ipoteza neconcordantei memoriei:
Deja vu poate rezulta dintr-o eroare temporara in sistemul de memorie al creierului. Aceasta apare atunci cand informatia senzoriala este procesata in mod eronat ca fiind o amintire, creand un fals sentiment de familiaritate.
Teoria dublei procesari:
Aceasta teorie sugereaza ca doua procese cognitive - familiaritatea si rememorarea - devin pentru scurt timp asincrone. Creierul proceseaza experienta actuala atat ca noua, cat si ca familiara, ducand la senzatia de deja vu.
Teoria perceptiei divizate:
Aceasta ipoteza sustine ca deja vu apare atunci cand o persoana proceseaza subconstient o scena sau un eveniment inainte de a deveni pe deplin constient de el. A doua perceptie, constienta, pare a fi o repetitie a primei.
Baza neurologica a fenomenului deja vu
Cercetarile sugereaza ca deja vu este asociat cu lobul temporal medial, care guverneaza memoria si familiaritatea.
Studiile au aratat ca stimularea electrica a acestor zone poate induce deja vu, sugerand ca acest fenomen poate rezulta din activitate electrica anormala in creier.
Deja vu a fost asociat in special cu hipocamp si cortexul rinal, implicate in formarea memoriei si procesarea senzoriala.
La persoanele cu epilepsie de lob temporal, deja vu apare adesea ca parte a unei aure inainte de o criza.
Factori psihologici si demografici
Deja vu este mai frecvent la persoanele mai tinere, in special la cele cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani.
Fenomenul este adesea declansat de stres, oboseala sau distractie.
Acesti factori pot perturba procesarea normala a memoriei, crescand probabilitatea de a experimenta deja vu.
Interesant este faptul ca persoanele care calatoresc mult sau sunt expuse la noi medii tind sa raporteze mai frecvent experiente de deja vu.
Acest lucru poate fi legat de modul in care creierul proceseaza si integreaza noi informatii si experiente.
Deja vu in afectiuni medicale
Desi deja vu este o experienta normala pentru majoritatea oamenilor, poate fi si un simptom al anumitor afectiuni medicale:
Epilepsia de lob temporal: Deja vu este o aura comuna la pacientii cu aceasta afectiune, adesea precedand o criza.
Se crede ca rezulta din activitatea anormala in hipocamp si structurile conexe.
Tulburarile de anxietate: Persoanele cu anxietate pot experimenta deja vu mai frecvent, posibil din cauza constientizarii accentuate si a hiperactivitatii in regiunile cerebrale legate de memorie.
Tulburarile cerebrovasculare: In cazuri rare, deja vu poate fi asociat cu accidentele vasculare cerebrale sau alte probleme vasculare care afecteaza creierul.
Schizofrenia: Unii pacienti cu schizofrenie descriu deja vu in asociere cu deliruri sau stari de depersonalizare, in care se simt deconectati de realitatea lor.
Fenomene conexe deja vu
Deja vu face parte dintr-o categorie mai larga de fenomene legate de memorie, incluzand:
- Deja entendu: Senzatia de a fi auzit ceva inainte.
- Deja vecu: Senzatia de a fi trait deja o experienta.
- Deja reve: Sentimentul ca o experienta actuala a fost visata anterior.
Aceste fenomene evidentiaza complexitatea memoriei si a perceptiei, precum si capacitatea creierului de a crea si interpreta familiaritatea.
Cercetari si experimente recente privind deja vu
Studiile au demonstrat ca stimularea electrica a lobului temporal poate induce artificial experiente de deja vu la pacientii epileptici.
Acest lucru sugereaza ca deja vu este mai degraba o perturbare a recunoasterii decat a recuperarii memoriei.
In laboratoarele de cercetare, oamenii de stiinta incearca sa creeze conditi controlate pentru a studia deja vu.
Aceste experimente implica adesea manipularea subtila a stimulilor pentru a crea o senzatie falsa de familiaritate.
Rezultatele acestor cercetari ajuta la intelegerea mecanismelor care stau la baza acestui fenomen intrigant.
Inducerea deja vu prin tehnici de realitate virtuala
Tehnologiile moderne, cum ar fi realitatea virtuala, au oferit noi modalitati de a studia deja vu.
Cercetatorii pot crea medii virtuale care seamana, dar nu sunt identice, cu cele experimentate anterior de participanti, generand astfel conditiile ideale pentru aparitia deja vu.
Aceste studii au aratat ca subtile similaritati structurale intre medii pot declansa senzatii de familiaritate fara o recunoastere explicita.
Acest lucru sustine teoria conform careia deja vu poate rezulta din activarea partiala a retelelor de memorie, in care un stimul prezent activeaza amintiri similare, dar nu identice.
Interpretarea deja vu in diverse culturi
De-a lungul istoriei, diferite culturi au oferit propriile interpretari pentru fenomenul deja vu. In unele traditii, acesta a fost considerat o dovada a reincarnarii sau a vietilor anterioare.
In altele, a fost vazut ca un semn de prestidigitatie sau capacitati psihice.
Desi stiinta moderna ofera explicatii neurologice si psihologice, fascinatia culturala pentru deja vu persista, reflectand profunda intrigare umana fata de misterele mintii si ale constiintei.
Ce ne spune deja vu despre functionarea creierului
Acest fenomen evidentiaza complexitatea sistemelor noastre de memorie si recunoastere, precum si interactiunea subtila dintre perceptie, memorie si starea de constienta.
Deja vu ilustreaza cat de fragila poate fi perceptia noastra asupra realitatii si cat de mult depindem de procesele cerebrale pentru a interpreta lumea din jurul nostru.
Atunci cand aceste procese functioneaza anormal, chiar si pentru scurt timp, experienta noastra subiectiva a realitatii poate fi profund alterata.
Concluzie
Deja vu ramane unul dintre cele mai intrigante si misterioase experiente ale mintii umane.
Pe masura ce cercetarea continua, este posibil ca intr-o zi sa intelegem pe deplin mecanismele din spatele acestei fascinante anomalii in perceptia noastra a realitatii.
Pentru cei care experimenteaza deja vu frecvent si in moduri care perturba viata de zi cu zi, consultarea unui specialist in sanatate mintala sau a unui neurolog poate oferi perspective si, eventual, tratament, in special daca fenomenul este asociat cu alte simptome neurologice.
Bibliografie
https://www.webmd.com/mental-health/what-is-deja-vu
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20425276/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0079742110530020
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
