Privarea de somn si pericolele sale ascunse

Actualizat: 12 Septembrie 2013
Autor: SfatulMedicului

Generalitati


Privarea de somn joaca un rol major intr-o varietate de boli si dizabilitati, inclusiv in randamentul intelectual scazut, performanta sportiva diminuata, pierderea memoriei, agravarea efectelor stresului, calitatea nesatisfacatoare a vietii sau consumul exagerat de hrana.

De cele mai multe ori, privarea de somn este factorul-cheie in problemele de sanatate cu care se confrunta foarte multe persoane. Din acest motiv, este extrem de importanta constientizarea faptului ca privarea de somn este produsa tulburari de somn nediagnosticate, ce determina o vitalitate scazuta si numeroase alte complicatii pentru sanatate.

Consecinte pe termen scurt ale privarii de somn

In prima faza, orele de somn insuficiente si/sau de proasta calitate atrag dupa sine consecinte pe termen scurt usor de sesizat, de la mici dificultati de concentrare, pana la riscul crescut de accidentari.

- Diminuarea performantei intelectuale si a starii de alerta. Privarea de somn induce o diminuare semnificativa a performantei intelectuale si a starii de alerta. Studiile arata ca reducerea cu doar o jumatate de ora a duratei de somn intr-o noapte determina aparitia reflexelor cu 32% mai lente pe parcursul zilei urmatoare.

- Reducerea randamentului memoriei si al functiei cognitive. Un somn insuficient sau de proasta calitate conduce la o capacitate scazuta a memoriei si a celorlalte functii cognitive, precum abilitatea de a gandi si de a procesa informatii.

- Afectarea vietii de cuplu. Intreruperea somnului partenerului din pricina propriei incapacitati de odihna poate conduce la aparitia de probleme in relatie (dormitoare separate, conflicte, stari proaste de dispozitie etc.).

- Afectarea calitatii vietii. O persoana privata de somn se poate simti incapabila sa ia parte la unele activitati obisnuite, care solicita atentia concentrata.

- Cresterea riscului de leziuni ocupationale. Cercetarile in domeniu arata ca starea de somnolenta din timpul zilei dubleaza riscul de accidentari ocupationale (la locul de munca, de pilda).

- Cresterea riscului de accidentari rutiere. Intrucat condusul unui automobil angreneaza atentia concentrata si distributiva, starea de alerta diminuata de privarea de somn poate fi un factor care sa creasca pericolul producerii unui accident rutier.

Consecinte pe termen lung ale privarii de somn

Pe termen lung, consecintele clinice ale privarii de somn negestionate timpuriu sunt numeroase si pot pune viata in pericol. Acestea sunt asociate cu un numar mare de afectiuni medicale, printre care se numara

- hipertensiunea arteriala;
- atacul de cord;
- insuficienta cardiaca;
- atacul vascular cerebral;
- obezitatea;
- tulburarile psihiatrice (depresie, tulburari de comportament etc.);
- deficitul de atentie;
- debilitate mintala;
- retard fetal si dezvoltare deficitara a copiilor;

Statistici despre efectele privarii de somn

Specialistii privesc privarea de somn ca pe o problema reala a umanitatii, care continua sa produca efecte negative individual, precum si colectiv. Studiile scot in evidenta statistici interesante despre odihna insuficienta si evenimentele neplacute sau chiar foarte grave provocate de aceasta.

- Un studiu efectuat in perioada 2009-2010 pe un esantion de 150.000 de adulti de peste 18 ani din districtul Columbia arata ca soferii din aceasta regiune recunosc faptul ca adorm la volan cel putin o data in 30 de zile de condus. Rezultatele studiului spun ca persoanele care sforaie sau dorm de regula mai putin de 6 ore pe noapte sunt mai predispuse sa adoarma la volan.

- Riscul de mortalitate creste exponential in cazul persoaanelor care dorm mai putin de 7-6 ore in fiecare noapte. Insomnia severa tripleaza riscul de deces in cazul adultilor de varsta a doua si a treia.

- Exista peste 85 de tulburari de somn, toate conducand la insomnie, respectiv la privarea severa de somn si consecintele sale distrugatoare.

- Privarea de odihna vine in 80% din cazuri pe fondul apneei in somn. Aceasta este o tulburare a somnului care priveaza creierul si organismul de somn in fiecare noapte, caracterizandu-se prin oprirea respiratiei perioade mici de timp, fara ca suferinzii sa constientizeze acest lucru.

- Recomandarile pentru cantitatea de somn optima in cazul copiilor, adultilor si varstnicilor este urmatoarea nou-nascuti (16-18 ore/noapte), prescolari (11-12 ore/noapte), scolari (10 ore/noapte), adolescenti (9-10 ore/noapte), adulti si varstinici (7-8 ore pe noapte).

- Studiile arata ca circa 29% dintre adultii de ambele sexe dorm, in medie, maximum 6 ore pe noapte.

- Dispozitivele tehnologice sunt cea mai noua cauza a privarii de somn, mai ales in randul tinerilor. Un studiu din anul 2011 spune ca 10% din participanti adorm cu dificultate si se trezesc de mai multe ori pe timpul noptii, din pricina apelurilor si mesajelor primite pe telefonul mobil, emailurilor si notificarilor venite pe laptop sau tableta etc.

- Dupa 18 ore de privare de somn, se instaleaza debilitatea cognitiva, o stare similara cu cea de ebrietate, cand concentratia alcoolului din sange atinge cota de 0,05%. Dupa 24 de ore de privare de somn, debilitatea cognitiva incepe sa aiba aceleasi efecte ca o alcoolemie de 0,10%.

- Condusul automobilului fara o odihna prealabila corespunzatoare predispune accidentelor cu potential fatal, din pricina vitezei de reactie intarziate. Adolescentii, adultii tineri, soferii comerciali, muncitorii in ture, soferii cu tulburari de somn netratate sau persoanele care iau anumite medicamente ce afecteaza capacitatea de odihna sunt categoriile cu cel mai mare grad de risc in acest caz.

- Somnolenta cronica predispune oamenii unui risc crescut de depresie. Un studiu efectuat in anul 2005 arata ca persoanele care sufera de insomnie sunt de 10 ori mai susceptibile instalarii starilor depresive si de 17 ori mai vulnerabile instalarii anxietatii, decat persoanele care de odihnesc suficient in timpul noptii.

Privarea de somn mai poate cauza stari de iritabilitate persistente, furie accentuata si incapacitate de a face fata eficient situatiilor stresante.


Email

Citeste si despre:

Oxford intrerupe testele clinice cu vaccinul AstraZeneca pe copii si adolescenti MedLife a identificat alte 92 de cazuri cu tulpina britanica din 92 de probe noi secventiate Testarea pentru COVID in farmacii ar putea incepe intr-o saptamana Ce ar trebui sa stii despre variantele si mutatiile SARS-CoV-2? De ce sa mergi la dentist in pandemie? Te confrunti cu menstruatie anormala? Cat e normal sa intarzie ciclul? Care este calea cea mai usoara prin care se transmite coronavirusul? Ce poti face pentru a nu te infecta? Persoanele imunizate complet ar putea renunta la masca in spatii inchise? Ce spune Valeriu Gheorghita Vaccinarea anti-COVID la copiii intre 12 si 15 ani ar putea incepe in aceasta vara Vaccinul Pfizer, eficient 100% impotriva COVID-19 la copiii intre 12 si 15 ani. Cand va incepe imunizarea copiilor in Romania?