Paralizie in somn
Generalitati
Paralizia in somn este un subiect care a pornit de la latura oculta, la una ce a preocupat chiar si demonologii dar si latura care este in apanajul psihologiei sau neuro-psihiatriei deoarece paralizia in somn era considerata ca fiind o patologie psihiatrica.
Insa tot in aceasta discutie a intervenit si latura de studiere a visului sau a somnului.
Fazele somnului:
In perioada de 24 de ore se considera a fi necesare 8 ore de somn odihnitor sau profund pentru un repaus adecvat de la activitatea din faza activa a unui individ. In parcursul unui somn persoana trece prin aproximativ 4-6 faze repetitive sau cicluri de somn. Fiecare ciclu are o durata de o ora jumatate – maxim 2 ore si pot fi studiate pe o diagrama medicala.
In stadiul primar se trece de la faza de veghe (in care persoana este treaza) si se trece in faza de somn in care apare relaxarea generala, in aceasta faza organismul uman trece la o adaptabilitate pentru starea de somn, adica o scadere a frecventei cardiace, o scadere a tensiunii arteriale si o incetinire a intregului cumul de functii de simt, deoarece organismul se axeaza mai mult pe starea vegetativa in care se incepe procesul de refacere tisulara si de relaxare a intregului complex de organe si sisteme pentru ca si acestea sa aiba o perioada de repaus, desi majoritatea organelor isi incetinesc activitatea dar nu si-o opresc complet.
In stadiul secundar se trece de la somnul aparent la somnul profund si acum abia starea de relaxare-somn devine profunda (somnul adanc).
In stadiul trei si patru se va trece la faza Delta, adica faza in care chiar se produce odihna propriu-zisa.
Stadiul cinci si sase reprezinta faza REM (Rapid Eye Movement) aceasta inseamna ca exista aceasta miscare accentuata a ochiilor si o relaxare a muschilor dar se accelereaza respiratia. Toate aceste faze din cadrul complexului REM este perioada in care se si fixeaza memoriile cumulate peste zi. Deoarece memoriile si informatiile se cumuleaza pe parcursul zilei dar fixarea propriu-zisa pe un termen lung se va produce in faza REM din cadrul somnului.
Alternanta de faze DELTA si cele REM are loc repetitiv si alternant pe tot parcursul noptii. In prima perioada a somnului fazele DELTA sunt prelungite in comparatie cu cele REM, dar pe parcursul restului de ore de odihna se vor reduce ca durata cele DELTA si vor fi prelungite cele REM ajungand ca in ultima perioada a noptii fazele DELTA sa dispara complet si sa ramana doar fazele REM.
Cand apare paralizia in somn?
Paralizia in somn are doar doua perioade de aparitie si aceasta poate sa insemne ori debutul perioadei de somn ori perioada in care se termina somnul si se revine la starea de veghe, adica cel mai uzual la primele ore ale diminetii.
In functie de perioada raportata la inceputul sau finalul perioadei de somn,si paralizia in somn are doua denumiri diferite, precum hipnagogica adica atunci cand paralizia apare la inceputul perioadei de odihna.
Iar in cazul in care apare la perioada in care se revine la starea de veghe aceasta se numeste hipnopompa.
In cazul paraliziei hipnagogica aceasta este mai rara ca si frecventa din simplul motiv ca este mai greu depistabila de catre persoana, deoarece odata ce se trece de la starea de veghe la starea de somn, persoana inca nu va fi atat de constienta ca se trece la perioada de somn, dar daca inca ramane intre somn si realitate adica intr-o stare de cvasi-constienta atunci este posibil sa observe simptomele de paralizie in somn.
Cuprins articol
Manifestarile paraliziei in somn
Paralizia in somn inseamna senzatia de semi-constienta in care persoana deja constientizeaza ca este treaza dar nu poate vorbi, nu se poate misca si inca nu poate actiona voluntar.
Aceasta senzatie poate fi insotita de anxietate, de o senzatie de sufocare sau de presiune pe cavitatea toracica care nu permite o respiratie adecvata dar in cazuri mai grave aceasta poate fi insotita si de halucinatii, cel mai adesea halucinatii a unor persoane sau intamplari care au tendinta sa raneasca persoana.
In cazul persoanelor mai sensibile aceasta senzatie poate sa fie insotita de o trezire brusca din intreaga stare cu o tahicardie sau chiar cu izbucnirea in plans a persoanei.
Acest fenomen de paralizie in somn poate sa aiba o recurenta destul de mare, adica sa apara si cateva nopti consecutiv, dar poate sa apara si o singura data in viata.
Ca si incidenta exista o incidenta mai crescuta la persoanele adulte, si mai rar la copii de varste mici, insa la adolescenti adulti sau la persoanele ce au trecut prin niste traume de natura psihica se observa o preponderenta mai mare.
Ca si procent statistic, un procent de 30% au anuntat ca au trait macar un episod de acest gen in viata, dar peste 75% din aceste persoane au anuntat ca nu au existat simptome sau manifestari atat de supratoare incat sa le dea de gandit, iar majoritatea desi au zis ca aceasta paralizie in somn le-a aparut de mai multe ori au reusit singuri sa si-o diagnosticheze si mai mult sa identifice cauza pentru care a aparut aceasta : sub forma unui episod traumatic recent, a unei privari de somn, sau a unei perioade stresante ori de suprasolicitare in perioada imediat pre-mergatoare acestei manifestari.
Cauze
Cauzele paraliziei in somn sunt legate de mai multe conditii care predispun sau cauzeaza in mod direct aceste manifestari ale paraliziei in somn.
- Oboseala accentuata sau privarea de somn care in final va cauza acelasi lucru si anume o oboseala accentuata. Deoarece individul nu isi va aloca suficient timp pentru odihna iar aceasta nu este suficienta, perioadele DELTA, REM si non-REM nu vor mai avea o durata adecvata dar nici o succesiune corespunzatoare si astfel ca in dereglarea consecventei acestor cicluri, corpul nu va mai sti cum sa regleze intregul cumul de reactii vegetative si constiente.
Astfel ca va incepe sa adapteze anumite sisteme sau componente sistemice la o faza de odihna timp in care pe altele le va mentine active si astfel ca va aparea aceasta dereglare de constienta dar cu incapacitatea de functionare ca intr-o stare de veghe.
- Medicamentele : In special utilizarea inadecvata sau in exces a unor medicamente ce sunt implicate in procesul de somn, adica a somniferelor, a excitantiilor de tipul energizantului sau a medicamentelor de relaxare pe baza de valeriana.
Toate medicamentele care au ca si efect similar pe cel al somniferelor indiferent de componenta lor artificiala sau naturala ar trebui consumate doar la recomandarea medicului, iar cat despre substantele cu rol invers de excitant : energizante, cafeina sau cofeina in exces acestea trebuiesc moderate.
Toate aceste compozite chimice interactioneaza in comunicarea inter-neuronala : axon-dendrita si va interveni la acesti mediatori chimici si sinteza lor : adrenalina, noradrenalina, acetil-colina.
- Hipoxia : In cazul in care exista o tulburare respiratorie care va impiedica asigurarea unui aport suficient de oxigen inspre plamani, sau in cazul in care exista o tulburare cardio-vasculara in care aportul de oxigen nu poate fi transportat eficient de la plamani catre toate celulele, deci pana la un nivel tisular, principalul organ care necesita o mare cantitate de oxigen este creierul, astfel ca orice aport insuficient de oxigen va fi resimtit mai ales de creier care va da aceasta reactie.
- Hipoglicemie cronica acutizata, sau tulburari metabolice in metabolismul glucidic. Cel mai mare consumator al organismului de glucoza este creierul, deoarece in toata activitatea intelectuala sau de memorare se realizeaza cu ajutorul glucozei. Astfel ca un aport insuficient sau un deficit in metabolizarea acestei glucoze se va rasfrange si in aceasta paralizie care se poate manifesta insotita chiar de halucinatii vizuale sau auditive in timpul somnului.
- Tulburari psihiatrice, in special tulburarea bipolara este una din cauzele cauzatoare a paraliziei in somn, desigur aceasta patologie are si o serie de alte manifestari psihice si psihiatrice, astfel incat aceasta paralizie in somn este in fapt doar un simptom secundar al paraliziei in somn si nu o cauza a tulburarii bipolare.
- O alta cauza este suprasolicitarea metabolismului gastro-intestinal cu cateva minute inainte de a adormi. In perioada imediat dupa o masa (mai ales daca aceasta a fost copioasa sau complexa incat organismului sa ii ia mai mult sa descompuna alimentele la nivel de nutrienti), in aceasta perioada imediat post-prandiala organismul va avea necesitatea unei cantitati mai mari de sange dar si activarea unor componente sistemice, care fie sunt deja solicitate dupa o zi de activitate fie care incepuse-ra sa isi incetineasca activitatea pentru pregatirea somnului.
De aici si expresia nu manca greu inainte sa adormi deoarece vei avea cosmaruri.
Complicatii
Complicatia sau mai precis simptomul de care este cel mai des insotita paralizia in somn este narcolepsia sau mai precis nevoia individului de a isi suplimenta orele de somn cu un somn diurn pe care cu greu il poate opri. Aceasta narcolepsie apare deoarece pe parcursul somnului nu se va reusi a se realiza o odihna suficienta si organismul ramane suficient de obosit si dupa perioada de odihna nocturna.
Una din complicatii sau simptom supra-adaugat fiind halucinatile acestea pot sa camufleze o patologie de natura psihiatrica (asadar o patologie mai grava) pe langa aceasta poate sa releve o problema de natura psihologica care inca nu a fost depasita si care cel mai bine este sa fie tratata de catre un psiho-terapeut deoarece pe langa paralizia in somn poate sa dea o serie de manifestari sau complicatii ulterioare si mai grave.
Diagnosticul si tratamentul
Diagnosticul nu este obligatoriu necesar daca aceste manifestari nu sunt prea dese sau daca nu sunt insotite de alte manifestari, sunt suparatoare, asadar daca nu este obligatoriu un diagnostic nici nu este necesar un tratament pentru acesta.
Insa daca aceste manifestari determina o anxietate, determina o absenta a unui somn odihnitor ori au o recurenta prea mare ar trebui consultat un specialist.
Principalele persoane la care ar trebui sa va adresati in cazul unor astfel de manifestari care devin suparatoare sau asupra carora doriti o confirmare a diagnosticului dar si pentru a realiza un diagnostic diferential cu alte patologii posibil mai nocive : precum epilepsia sau catalepsia (simularea inconstienta a decesului) este medicul psihiatru sau psihologul pentru a stabili si masurile terapeutice, daca acestea se impun.
Cel mai adesea tipul de tratament va include o psihoterapie si anume descoperirea cauzei pentru care se produce aceasta paralizie in somn si odata cu eliminarea cauzei va disparea si efectul. Daca se va elimina medicatia, daca cauza este una de natura psihologico-traumatica si se va incerca prin sedinte de psiho-terapie gestionarea acesteia este posibil ca aceste simptome sa dispara sau chiard aca mai apar paralizii in somn sa aiba o recurenta mult redusa.
