Alunitele: ce sunt si ce trebuie sa stim despre ele?
Ce sunt alunitele?
Alunitele, recunoscute sub denumirea medicala de nevi, reprezinta zone sau placi alcatuite din melanocite, adica din celulele ce produc pigmentii tegumentelor. Asadar, alunitele sunt grupuri de celule pigmentate si sunt descrise cel mai frecvent ca fiind niste pete mici si maronii. Chiar si asa, ele pot avea o varietate de forme si culori, inclusiv rosu sau roz, iar in unele cazuri pot prezenta chiar si fire de par ce cresc din ele.
Alunitele apar in general in timpul copilariei si a adolescentei, iar majoritatea oamenilor prezinta intre 10 si 40 de astfel de zone. Unele dintre alunite sunt prezente la nastere, in timp ce altele se dezvolta pe parcursul vietii. De asemenea, este important de stiut ca majoritatea alunitelor sunt inofensive si ca multe dintre acestea sunt legate de expunerea la soare.
Totusi, exista cazuri in care nevii isi schimba aspectul, se estompeaza sau se accentueaza, iar oamenii ar trebui sa devina mai atenti la aceste modificari, deoarece pot fi asociate cu anumite afectiuni maligne ale pielii. Astfel, monitorizarea nevilor reprezinta un pas extrem de important in detectarea cancerului de piele si in special a melanomului malign.
Cuprins articol
Tipurile si simptomele alunitelor
O alunita tipica se poate caracteriza ca o mica pata maro, dar, cu toate acestea, alunitele apar in diferite forme, culori si dimensiuni. Asadar, in functie de culoare, alunitele pot fi maro, cafenii, cenusii, rosii, roz, violacee sau chiar albastre.
Dupa forma si textura, majoritatea sunt ovale sau rotunde si au un aspect neted. Totusi, pot avea si un aspect plat, ridat sau care depaseste nivelul tegumentului. Nevii au de obicei mai putin de 6 milimetri in diametru, adica au o dimensiune asemanatoare cu cea a unei radiere de creion. Rareori, alunitele prezente la nastere, adica nevii congenitali, pot fi mult mai mari, acoperind zone largi ale fetei, trunchiului sau membrelor.
Alunitele se pot dezvolta oriunde pe corp, inclusiv la nivelul scalpului, axilelor, degetelor sau unghiilor. Majoritatea oamenilor au pana la 40 de alunite, iar multe dintre acestea se dezvolta pana la varsta de 50 de ani.
Aspectul lor nu este intotdeauna unul fix, ci se poate schimba odata cu trecerea timpului sau cu modificarea nivelurilor hormonale. Spre exemplu, adolescenta sau sarcina sunt doua situatii in care alunitele au sanse ridicate sa devina mai inchise la culoare si mai mari.
Tinand cont de toate caracteristicile prezentate, exista trei tipuri principale de nevi: congenitali, dobanditi si atipici. Nevii congenitali sunt prezenti inca de la nastere si se estimeaza ca apar la aproximativ 1% dintre bebelusi. Aspectul lor este unul plat, culorile pot varia, iar majoritatea nu devin canceroase. Nevii dobanditi sunt alunitele ce apar mai tarziu in viata.
Cei mai multi sunt maronii si apar ca efect al stresului exercitat de razele solare. De asemenea, sunt rotunzi si nu prezinta modificari semnificative pe masura cu inaintarea in varsta. Totusi, exista si situatii in care acesti nevi se inchid la culoare, nu se transforma neaparat in melanom.
Ultima categorie de nevi o reprezinta cei atipici. Spre deosebire de nevii congenitali sau dobanditi, nevii atipici prezinta un risc mult mai mare de a deveni cancerosi. Dimensiunea lor este mai mare, culorile pot varia si nu sunt uniforme, iar marginile au o forma neregulata si care se poate modifica odata cu trecerea timpului.
Alunitele atipice pot indica prezenta unui melanom, asa ca specialistii au pus la dispozitie un ghid simplu ce poate ajuta populatia generala sa detecteze anumite probleme legate de acestea.
Asadar, urmatorii pasi pot ajuta o persoana sa determine daca alunita pe care o are prezinta un risc ridicat de melanom:
• A – Asimetrie – o alunita obisnuita trebuie sa fie simetrica si rotunda sau ovala. Daca o jumatate a alunitei difera de cealalta ar putea exista probleme;
• B – Borders/Margini – alunitele normale au un contur regulat, in timp ce alunitele cu risc au margini neregulate, crestate sau franjurate;
• C – Culoare – in mod normal, culoarea alunitei trebuie sa fie uniforma pe toata intinderea sa. O culoare neuniforma a alunitei, eventual de la brun la negru, ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma;
• D – Diametru – Alunitele ce depasesc dimensiunea de 6 milimetri ar trebui sa fie evaluate de un medic;
• E – Evolutie – Aspectul alunitelor trebuie evaluat constant, mai ales in ceea ce priveste marimea si culoarea. Astfel, orice modificari trebuie sesizate si raportate medicului, in special daca intrunesc conditiile de la literele anterioare sau daca sunt insotite de mancarimi sau sangerari.
De ce apar alunitele?
Melanocitele sunt celulele ce produc melanina, adica pigmentul natural ce ii confera pielii culoarea. Alunitele apar atunci cand melanocitele se dezvolta in grupuri sau aglomerari. Cu alte cuvinte, alunitele sunt cauzate de o crestere anormala a melanocitelor, dar trebuie retinut ca nu reprezinta intotdeauna o forma de cancer.
Specialistii afirma faptul ca alunitele sunt extrem de frecvente si ca un numar foarte mare de oameni prezinta alunite inca de la nastere. De asemenea, acestea pot aparea in timpul copilariei, dar si la varsta adulta. Pe langa aceste situatii, expunerea la soare reprezinta o alta cauza frecvent incriminata pentru aparitia alunitelor, mai ales in cazul adultilor in varsta.
Tratament si prevenire
Motivele pentru care o persoana si-ar putea dori sa elimine alunitele sunt diverse. Spre exemplu, unele alunite pot fi deranjante din cauza dimensiunilor si a zonelor in care se afla, in timp ce altele pot reprezenta un risc pentru melanom. Indiferent de motivul pentru care acestea trebuie eliminate, trebuie stiut ca este absolut interzisa eliminarea lor pe cont propriu, acasa. De asemenea, trebuie stiut ca eliminarea tuturor alunitelor nu reprezinta o metoda care va reduce total riscul de cancer de piele.
In general, eliminarea alunitelor se va face prin metode chirurgicale. In functie de dimensiunea zonei eliminate, pacientii pot necesita mai multe interventii sau chiar suturi. De asemenea, in urma interventiilor de eliminare a nevilor pot ramane cicatrici. Acestea pot fi diminuate prin procedee de peeling chimic sau prin tratamente cu laser. In orice caz, vizita la medic este absolut necesara atunci cand se doreste eliminarea alunitelor, iar acesta va alege cele mai bune optiuni de tratament.
Daca nu este necesara indepartarea alunitelor, trebuie stiut ca exista anumite masuri ce pot ajuta la limitarea dezvoltarii lor, dar si la reducerea riscurilor de complicatii, inclusiv a melanomului.
Persoanele cu alunite trebuie sa cunoasca localizarea si aspectul acestora, astfel incat sa observe orice modificari. Pentru acest lucru trebuie facute autoexaminari de cel putin o data pe luna, mai ales daca exista un istoric familial de melanom. Cu ajutorul unor oglinzi pot fi efectuate verificari complete, din cap pana in picioare, inclusiv la nivelul scalpului, palmelor, unghiilor, axilelor, pieptului sau a zonei genitale.
Un alt aspect important ce trebuie adus in discutie il reprezinta masurile de protectie impotriva radiatiilor ultraviolete. Radiatiile UV pot proveni de la soare, dar si de la paturile de bronzat si sunt corelate cu un risc ridicat de melanom.
Astfel, activitatile in aer liber trebuie evitate intre orele in care exista niveluri crescute de radiatii UV. De asemenea, trebuie folosite creme sau spray-uri cu protectie solara pe tot parcursul anului. Acestea trebuie folosite cu aproximativ 30 de minute inainte de a iesi in aer liber, chiar si in zilele innorate.
Se recomanda produse cu spectru larg de actiune, adica produse al caror SPF este de cel putin 15. In plus, se recomanda folosirea ochelarilor de soare, a palariilor cu boruri mari si a hainelor ce acopera cat mai mult din tegumente sau care sunt realizate din tesaturi speciale ce blocheaza radiatiile UV.
In final, oamenii trebuie sa isi ingrijeasca pielea foarte bine. Ingrijirea pielii este foarte importanta pentru starea generala de sanatate, iar alunitele nu trebuie uitate. De asemenea, este indicat ca dermatologul sa fie consultat in mod regulat, astfel incat acesta sa evalueze tegumentele si sa detecteze din timp orice probleme.
Bibliografie:
Atypical moles. (n.d.). aocd.org/page/AtypicalMoles
Can melanoma skin cancer be prevented? (2016). cancer.org/cancer/melanoma-skin-cancer/causes-risks-prevention/prevention.html
Dermatologists share tips for reducing scars. (2015). aad.org/media/news-releases/dermatologists-share-tips-for-reducing-scars
Managing your scar. (2011). moffitt.org/media/1086/managing_your_scar.pdf
Melanoma. (n.d.). aad.org/public/diseases/skin-cancer/melanoma
Moles. (n.d.). aocd.org/page/Moles
Moles. (n.d.). aad.org/public/diseases/bumps-and-growths/moles#overview
Sardana K, et al. (2014). Optimal management of common acquired melanocytic nevi (moles): Current perspectives. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3965271/
Moles. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/moles/symptoms-causes/syc-20375200
What are skin moles. https://www.healthline.com/health/skin-moles
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
