Fiecare spital judetean ar trebui sa aiba un coordonator de transplant
Activitatea de transplant de organe din Romania ar putea creste semnificativ, astfel incat sa se reduca discrepanta dintre numarul pacientilor aflati pe listele de asteptare si cei care ajung sa faca un transplant, daca in fiecare spital judetean ar exista un coordonator de transplant.
Este concluzia participantilor la Danubian Transplant Symposium, editia a 8-a, care a reunit la Viena peste 120 de specialisti romani si europeni care activeaza in acest domeniu.
Evenimentul este organizat in mod traditional de Institutul Clinic de Urologie si transplant Renal Cluj-Napoca, Romtransplant, Agentia Nationala de Transplant, Centrul de Medicina Interna si Nefrologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni si Tarus Media.
Practic, ar fi vorba de implementarea in practica a Ordonantei 723/ 2006 privind obligativitatea desemnarii medicilor responsabili cu identificarea si declararea potentialilor donatori.
“Exista acum numai cateva sectii ATI profund implicate in activitatea de transplant – Oradea, Timisoara, Bucuresti – din nefericire sunt foarte multe centre judetene care nu sunt implicate. Ar exista bani ca spitalele sa se implice, insa trebuie creata o cultura a donatorului in fiecare sectie de ATI”, a spus dr. Victor Zota, Agentia Nationala de Transplant.
Acesta a prezentat un Plan de redresare a activitatii de transplant in Romania, care propune impunerea existentei coordonatorilor de transplant in fiecare spital judetean, crearea unei culturi a donatorului in spitale, inclusiv prin intalniri lunare ale echipelor de specialisti implicati, decontarea la timp a cheltuielilor facute de spitale pentru donatori.
“Daca fiecare spital ar declara 10 donatori pe an ar insemna 400 de donatori, ceea ce ar scoate Romania de pe ultimele pozitii in clasamentele europene in ceea ce priveste amploarea activitatii de transplant”, a punctat Zota. In 2011 in Romania au fost aproximativ 80 de donatori cadavru, cei mai multi provenind din centrele din Oradea, Timisoara, Bucuresti, Targu Mures, dar acest numar este de departe insuficient comparativ cu numarul persoanelor care se afla pe listele de asteptare.
Prof. Irinel Popescu, autorul primului transplant hepatic din Romania si creatorul programului national de transplant, a prezentat experienta de la Fundeni, care insumeaza 320 de operatii de transplant hepatic la 304 pacienti, din anul 2000, cand a avut loc prima operatie de transplant hepatic cu supravietuirea pacientului.
“Este necesara o mai mare implicare a Ministerului Sanatatii pentru dezvoltarea activitatii de transplant. Lista de asteptare pentru transplantul de ficat cuprinde 350 de pacienti, rata mortalitatii fiind de 45%”, a punctat prof. Irinel Popescu.
Prof. Mihai Lucan, seful Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, a prezentat eforturile care se fac la Cluj pentru ca fiecare donator sa prelungeasca viata unui pacient care are nevoie de transplant, inclusiv prin folosirea organelor de la donatori marginali.
“Rata de transplant de la donator cadavru la Cluj a fost de 91%, rata care este mai buna decat cea din Europa. Ca sa crestem rata de donare trebuie sa crestem rata de la donator-cadavru, de la donator in viata, sa folosim donatori marginali, cu incompatibilitati anatomice si imunologice”, a punctat prof. Lucan.
El a precizat ca modelul croat, despre care se vorbeste in ultimul timp in Europa, are anumite limite, in conditiile in care 40% din organele care provin din Croatia ajung la pacienti din afara acestei tari.
Guido Persijn (Olanda), initiator al Eurotransplant si sustinator traditional al activitatii de transplant din Romania, a prezentat statisticile organizatiei, in care Romania figureaza pe ultimele pozitii din Europa din punctul de vedere al ratei de donare. Organizatia Eurotransplant include o populatie de 124 de milioane de locuitori, si este activa in Austria, Belgia, Croatia, Germania, Olanda, Luxemburg, Slovenia.
Walter Klepetko, seful Departamentului de Chirurgie Toracica de la Universitatea din Viena, specialist recunoscut la nivel mondial in domeniul transplantului de plamani si cord-plaman, a prezentat indicatiile transplantului de plamani, aratand ca experienta centrului de la Viena insumeaza 1157 de cazuri, in medie in jur de 100 de cazuri pe an. El a precizat anvergura regionala a activitatii de transplant, care implica atat donatori de la nivel regional – inclusiv din Croatia si Grecia - , cat si pacienti din intreaga regiune.
“Transplantul e un act complex, in care este implicata nu numai lumea medicala, ci si populatia, iar media este mijlocul prin care informatia ajunge la populatie. Donorii provin din populatie, iar aceasta trebuie corect informata asupra nevoii de a salva vieti prin transplantul de organe.
Noi, medicii, trebuie sa ne facem mai bine intelesi, sa vedem unde gresim in comunicare, pentru ca gesturile medicale sunt corecte, si atunci de ce indicii de transplantologie sunt mici? Raspunsul e comunicare, care se face mult prea rar si mult prea elevat fata de nivelul de intelegere al populatiei”, a spus prof. Mihai Voiculescu, directorul Centrului de Medicina si Nefrologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
In cadrul evenimentului, in avanpremiera Galei Premiilor de Excelenta Medica Academica, au fost acordate Diplome de Excelenta pentru activitatea desfasurata in 2011, prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. Mihai Voiculescu, prof. Guido Persijn, prof. Gabriela Berlakovich, dr. Ciprian Lucan, dr. Florin Elec, dr. Victor Zota si premiul special acordat Excelentei sale Silvia Davidoiu, ambasadorul Romaniei in Austria.
