Angina pectorala - clasificare, simptome si tratament

Ce este angina pectorala

Angina pectorala este definita ca o durere retrosternala (in spatele sternului) sau in regiunile toracice adiacente (durere in piept) care are caracter relativ specific: cu aparitie in accese de scurta durata (3-5 minute), declansata cel mai adesea de efort sau emotii si calmata la repaus sau administrare de nitroglicerina.
Cauza principala este ateroscleroza coronara.

Forme clinice ale anginei pectorale

• Angina pectorala de novo – este o angina pectorala de efort sau repaus, cu debut sub o luna, dar mai frecvent sub doua saptamani, ce precede un infarct miocardic acut;

• Angina pectorala cronica stabila;

• Angina pectorala agravata – este forma de angina care si-a modificat caracterele in ultimele zile sau saptamani; accesele dureroase sunt mai frecvente si mai intense, apar si in repaus si cedeaza mai greu la administrarea de nitroglicerina sublingual;

• Angina pectorala nocturna – apare predominant sau exclusiv noaptea, sau in primele ore ale diminetii (in jurul orei 2-3) si care trezeste din somn;

• Angina pectorala de repaus – apare in repaus;

• Angina pectorala postinfarct – apare in primele doua saptamani de la un infarct miocardic si are o semnificatie relativ severa;

• Angina pectorala Prinzmetal – apare de obicei in repaus, e mai intensa si mai prelungita si se insoteste de supradenivelarea segmentului ST pe EKG;

• Angina pectorala instabila – se refera la o angina cronica cu accese dureroase nelegate de conditii speciale de aparitie si care raspund greu la tratament;

• Angina pectorala atipica – defineste posibile forme de angina ale caror caracteristici principale difera de angina tipica, mai ales in ceea ce priveste localizarea, caracterul senzatiei dureroase etc.

Tabloul clinic

Simptomul major al anginei pectorale este durerea anginoasa, ce are mai multe caracteristici:

• Sediul durerii, tipic, este retrosternal, in portiunea medie sau inferioara. Mai rar, este precordial (in dreptul inimii) sau epigastric (in zona stomacului) sau interscapular (intre omoplati).

• Iradierea durerii este relativ variata, dar stereotipa. Iradierile cele mai frecvente sunt: umarul stang si partea interna a bratului, antebratului si degetele 4 si 5 ale mainii.

Uneori poate iradia si la baza gatului anterior, in ambii umeri, interscapular, laterocervical stang (pe partea stanga a gatului), in mandibula, dinti, regiunea faringiana si epigastru. In unele cazuri durerea debuteaza in zonele de iradiere si apoi se extinde retrosternal.

• Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala sau precordiala.

O parte dintre bolnavi descriu o senzatie de arsura, strivire sau disconfort greu de definit. Durerea precordiala ca o intepatura strict localizata intr-un punct, cel mai probabil nu este angina pectorala.

• Durata si intensitate durerii sunt variabile.

In medie, accesul dureros dureaza 3-5 minute si este de intensitate medie. Angina incepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se sterge sau dispare, spontan sau dupa incetarea efortului, sau administrare de nitroglicerina.

Durerea aparuta in repaus cu o durata de 10-15 minute este neobisnuita in angina pectorala, sugerand eventual o angina instabila. O durere intensa cu durata de 20-30 minute poate indica debutul unui infarct miocardic.

• Conditiile de aparitie ale durerii anginoase sunt cele care cresc consumul de oxigen al inimii: efortul fizic, factori psihoemotionali, frig, pranzuri bogate, efort sexual.

Accesele anginoase se considera rare, daca apar o data pe saptamana, si dese, daca apar zilnic.

Simptome ce pot insoti accesul anginos:

- dispneea;
- transpiratii trecatoare si paloare;
- senzatia de oboseala;
- sincopa (lesin).

Incetarea accesului anginos poate surveni spontan, dupa incetarea efortului sau dupa administrare sublinguala de nitroglicerina (care este si un test diagnostic).

Examenul cardiac
Este normal intre crize, dar poate se fie concludent in criza: frecventa cardiaca este crescuta, apar aritmii, iar tensiunea arteriala creste.

Clasificarea functionala a anginei pectorale

Clasa I: activitatea obisnuita nu produce angina, dar ea poate sa apara la efort intens, rapid si prelungit;

Clasa II: angina apare la urcatul rapid al scarilor sau la mers rapid. Exista o limitare usoara a activitatilor obisnuite;

Clasa III: angina apare la urcatul scarilor in conditii normale sau la mers obisnuit. Exista o limitare marcata a activitatilor obisnuite;

Clasa IV: angina apare si in repaus, bolnavul neputand efectua nici o activitate fara ca aceasta sa-i produca durere.

Tratamentul anginei pectorale

Tratamentul anginei pectorale are trei componente principale: regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos si terapia de revascularizare:

Tratamentul igieno-dietetic

Consta in informarea pacientului si reducerea factorilor de risc cardiovasculari:

- se interzice fumatul;

-se trateaza corespunzator hipertensiunea arteriala;

- se adopta un regim alimentar hipolipidic (sarac in grasimi);;

-se recomanda scaderea in greutate;

-se corecteaza valorile glicemiei, daca angina este asociata cu diabet zaharat;

-se recomanda exercitii fizice regulate.

Tratamentul medicamentos

Se utilizeaza mai multe clase de substante:

• Nitratii – se folosesc pentru tratamentul accesului anginos si pentru prevenirea acceselor repetate

• Beta-blocantele

- reduc frecventa cardiaca si contractilitatea;
- cresc durata diastolei;
- amelioreaza timpul de perfuzie coronara;
- reduc constrictia coronarelor la efort.

• Blocantele canalelor de calciu

- produc relaxarea celulelor musculare vasculare;
- scad contractilitatea miocardica;
- produc dilatatie arteriala;
- produc vasodilatatie coronariana;
- scad frecventa cardiaca.

Eficienta tratamentului medicamentos se apreciaza prin scaderea frecventei, duratei si intensitatii acceselor anginoase.

Terapia de revascularizare

Are ca obiective:

- reducerea simptomelor;

- reducerea ischemiei;

- reducerea posibilitatii aparitiei altor evenimente coronariene;

- prezervarea functiei ventricului stang;

- cresterea sperantei de viata.

Cele mai folosite terapii de revascularizare sunt:

• Chirurgia de by-pass coronarian – consta in anastomoza unui grefon (grefa) venos intre artera aorta ascendenta si una sau mai multe artere coronare stenotice (ingustate) sub nivelul stenozei (ingustarii).

• Angioplastia coronara – se foloseste o sonda ghid (care este plasata la nivelul coronarei care trebuie dilatata), prin lumenul careia se introduce o sonda de dilatare cu balon, care se plaseaza la nivelul leziunii ce va fi dilatata.

Programeaza-te rapid

Dr. Coman Ioan
Affidea - Fundeni - Bucuresti

Dr. Elena Barbu ( Lechea)
Centrul Medical Pronia - Bucuresti

Dr. Harbuz Lorena
Hyperclinica MedLife Berceni - Bucuresti