Efectul desenelor animate asupra copiilor
Mirela Zivari
Psihologie
Generalitati
In ultimii ani, copiii au devenit din ce in ce mai interesati de desenele animate, varsta de la care face cunostinta cu acest gen de stimulare coborand la 6 luni, iar pana la 2 ani deja sunt “telespectatorii fideli” ai acestui tip de program.
Dependenta, comportamentul violent/agresiv sunt pericolele greu de cuantificat la aceasta varsta, insa tot mai multi copii prezinta o serie de probleme.
Desenele animate sunt considerate, in zilele noastre, “noua putere” a lumii, avand o serie de mijloace prin care se transmit mesajele subliminale – periculoase prin faptul ca vizeaza in mod direct o nevoie bazala a omului si declanseaza reactii de consum pentru intreaga gama de desene animate.
Copilul va fi interesat nu doar de un anumit serial de desen animat, ci va resimti nevoia de a le privi pe toate.
Studiile privind efectele vizionarii desenelor animate au aratat ca, pe parcursul scolarizarii (clasele I-XII), un copil isi petrece la scoala, in medie, 13.000 ore, ceea ce pare mult, dar nu si in comparatie cu media orelor petrecute in fata televizorului (18.000 ore).
Privitul la televizor are efecte asupra psihicului, emotiilor si conduce la o desensibilizare in ceea ce priveste durerea. Cel mai mare pericol este dat de aparitia dependentei, crescand riscul copilului de a ajunge la maturitate dependent de tutun, alcool sau alte droguri periculoase.
Studiile efectuate au demonstrat ca privitul la acest tip de programe determina efecte majore asupra copiilor; astfel, acestia devin insensibili la violenta, nu se tem de violenta indreptata impotriva lor sau a semenilor si devin mai agresivi.
Referitor la pericolul pe care il poate reprezenta privitul la televizor pentru ochi, specialistii au afirmat ca televizorul nu este daunator atata vreme cat copilul priveste din pozitia corecta.
Copilul nu trebuie sa stea intr-o camera intunecata sa priveasca la televizor si nici prea aproape de ecran.
Studiile efectuate pentru a observa impactul reclamelor asupra copiilor au relevat faptul ca cei mici sunt cei mai fideli “consumatori” ai calupurilor publicitare, multi dintre copii pana in 7 ani nefacand diferenta intre reclame si emisiuni TV.
Publicitatea starneste dorinta copiilor pentru foarte multe lucruri, ceea ce duce la o presiune financiara asupra parintilor, si nu numai.
Cand sunt mici, copiii isi doresc jucarii si lucruri asociate cu personajele din desenele animate. La varsta adolescentei isi vor dori lucrurile asociate cu personalitati din lumea muzicii sau din lumea sportului.
Din cauza reclamelor ,copilul invata ca adevaratele valori sunt cele materiale. Ca urmare a acestui fapt, la maturitate apar insatisfactii si neconcordante cu realitatea care pot cauza abuz de droguri si alcool sau la relatii interpersonale neechilibrate.
Potrivit cercetatorilor, copiii intre 4-6 ani, care nu au televizor in camera, pot deja sa citeasca, in timp ce, in randul celor care au televizor, sunt foarte putini cei care pot citi.
Privitul in exces la televizor, fiind o activitate sedentara, conduce la obezitate. De asemenea, publicitatea la mancarea fast-food, sucuri sau diverse dulciuri impinge copilul sa consume aceste produse in fata televizorului, crescand astfel riscul obezitatii.
Pe langa sedentarism si obezitate, in timp pot aparea afectiuni cardiace, tulburari de comportament si de limbaj. Un studiu efectuat in California arata ca afectiunile cauzate de televizor sunt depresia si maladia Alzheimer.
Cuprins articol
Ce pot face parintii?
Parintii pot combate aceste efecte prin urmatoarele:
- Limitarea timpului petrecut de copil in fata televizorului
- Spunandu-i copilului ca unele secvente din filme nu sunt reale
- Interzicerea vizionarii programelor prea violente oferindu-i o explicatie, astfel va intelege ca interdictia nu este o pedeapsa
- Indemnandu-l pe copil sa faca sport si sa se joace cu prietenii
- Antrenandu-l in activitati placute care sa-i limiteze interesul pentru astfel de emisiuni
- Evitarea instalarii unui televizor in camera copilului
- Evitarea privitului la televizor in timpul servirii mesei
- Implicarea activa in cresterea copiilor si acordarea de timp si atentie
- Incurajandu-le joaca si oferindu-le posibilitatea de a se preocupa de hobbyuri care sa le dezvolte creativitatea si imaginatia
- Invatandu-i pe copii sa opreasca televizorul atunci cand este necesar
- Oferindu-le posibilitatea sa discute si sa intrebe despre ceea ceea ce vad la tine
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
