Biochimia emotiilor
Generalitati
Sunt celebre cazurile in care persoane normale puse in situatii deosebite, de pericol extrem, au dat dovada de forta fizica neobisnuita. Exemplul clasic este acela cu mama care ridica de una singura masina implicata in accident pentru a-i elibera de sub ea pe copiii ei. Pe langa puternica motivare psihica, in astfel de situatii intra in scena si o stimulare puternica hormonala.
Cuprins articol
Lupta sau fugi!
Adrenalina este hormonul activator al „functiei situatiilor de urgenta” prin faptul ca potenteaza impulsurile nervoase si participa astfel la o reglare suplimentara hormonala a raspunsului nervos al organismului la diferiti stimuli.
Adrenalina este catecolamina care provoaca senzatia de teama si neliniste. Ea determina mobilizarea glicogenului din ficat, crescand implicit glicemia necesara situatiilor de urgenta, activeaza lipaza din tesutul adipos in vederea eliberarii de acizi grasi folositi ca substrat energetic, mareste frecventa pulsului si travaliul cardiac. Deoarece este neutralizata rapid in organism, adrenalina actioneaza pe un interval scurt de timp.
Urgenta sau exces?
In timp ce favorizeaza unele directii de actiune ale organismului, adrenalina „inchide” alte functii, considerate neesentiale in cazurile de pericol. Astfel, fluxul sangvin catre periferie este redus (de aici paloarea caracteristica celor speriati), la fel catre stomac (nu avem nevoie de digestie cand fugim sa ne salvam viata), functia sexuala este intrerupta, ca si functionarea anumitor parti ale creierului etc.
De aceea, expunerea prelungita la stres (situatii de stres intens repetate la intervale scurte sau o situatie de stres „cronic”), adica o secretie prelungita de adrenalina, poate avea efecte daunatoare asupra organismului, cum ar fi: crize de hiperventilatie, dureri de cap, slabirea memoriei, hipertensiune arteriala, slabirea sistemului imunitar, predispozitie catre infarct si atacuri cerebrale.
Dihotomie suprarenaliana
Suprarenalele sunt glandele care secreta adrenalina. Situate la polul superior al rinichilor (de unde si denumirea lor), suprarenalele sunt formate din doua parti distincte din punct de vedere embriologic si functional.
Teritoriul glandular extern formeaza corticosuprarenala (CSR) care, prin hormonii secretati, participa la mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si energetic din intregul organism. Hormonii substantei corticale sunt indispensabili vietii. Daca se extirpa CSR unui animal, acesta moare in una-doua zile.
Doua categorii de hormoni sunt caracteristici CSR: hormonii mineralo-corticoizi si gluco-corticoizi. Pe langa acestia, mai sunt secretati si unii hormoni sexuali, androgeni, estrogeni si progesteron. Din cortexul suprarenalian au fost izolati peste 30 de compusi.
Principalul hormon mineralocorticoid este aldosteronul. El mentine in echilibru cantitatea de apa din corp si nivelul mineralelor. Cortizolul, principal hormon glucocorticoid, este hormonul care sustine organismul sa suporte cu brio efectele unui stres cotidian sau neasteptat.
Secretia de cortizol determina mobilizarea resurselor intracelulare in vederea refacerii tesuturilor distruse si mentinerea vietii. De asemenea, el micsoreaza efectele inflamatiilor, mentine tensiunea arteriala, participa la reglarea metabolismului si intervine chiar la nivelul sistemului imunitar.
Medulosuprarenala (MSR) este partea centrala a glandelor suprarenale. Foarte interesant despre MDR este faptul ca, desi este tesut glandular, poate fi considerat la fel de bine un mare ganglion nervos in care neuronii si-au pierdut terminatiile axonale, transformandu-se in celule secretoare! MDR are aceeasi origine embrionara ca tesutul nervos. Cele trei catecolamine secretate de MSR potenteaza si prelungesc efectele nervoase simpatice.
Eliberarea adrenalinei (principala catecolamina) participa la constituirea asa-numitei „reactii de alarma” a organismului in situatii de mai mica sau mai mare necesitate. In cadrul acestei reactii, are o importanta considerabila si CSR, adica restul de 80% din
suprarenala.
Daca MSR ia nastere din elementele embrionare care formeaza si ganglionii nervosi simpatici, CSR are origine comuna cu glandele genitale.
Mici, dar „supra”
Fata de dimensiunile lor reduse, suprarenalele sunt foarte bine vascularizate. Spre deosebire de rinichi, care au o oarecare mobilitate, suprarenalele sunt mult mai bine fixate de organele vecine prin ligamente, si asta cu toate ca sunt de mai bine de 20 de ori mai mici!
Dimensiunile CSR depind de varsta, greutate si sex. Daca o glanda cantareste in medie 5 g, din cauza stresului, varstei sau a unor boli, poate atinge dimensiuni de peste 4 ori mai mari.
Colesterolul este vital
Bogatia de granulatii lipidice caracterizeaza celulele substantei corticale. De asemenea, anumite zone sunt incarcate cu grasimi neutre, colesterol si vitamina C. Sinteza hormonilor corticosuprarenalieni necesita fara echivoc acid ascorbic si colesterol, care sunt materiile prime. Toti hormonii CSR sunt formati din colesterolul circulant.
Nu conteaza care-i prima...
O veste foarte buna, cat si o veste foarte proasta pot produce in organismul uman tensiuni emotionale extrem de periculoase. Au fost cazuri cand asemenea socuri au avut drept rezultat nebunia sau chiar decesul.
Vestea unui castig de 10 milioane de euro la loterie poate face rau? Sigur ca da. Organismul uman nu este programat sa reziste unei asemenea emotii. Niveluri inadecvate de adrenalina, noradrenalina si cortizol pot perturba grav echilibrul organismului uman. Consecinte posibile: stop cardiac, nebunie, insuficienta sexuala. Modul in care e adusa o veste socanta este, de asemenea, foarte important.
Vanatori de adrenalina?
Pentru unele persoane, a simti ca adrenalina le alearga prin vene este un deziderat important de indeplinit. Unii se apuca de bunjee-jumping, se urca in cele mai periculoase montagne-russe sau piloteaza masini de curse.
Lista cu situatii extreme in care se avanta dependentii de adrenalina poate fi nesfarsita, dar utilizarea energiilor poate avea cu siguranta si o directie mai constructiva. Intrebarea care ar putea sa ne intereseze pe fiecare este: eu cum gestionez emotiile si in ce directie tind sa ma orientez?
Autor: Dr. Dan Rusu
Sursa: Revista Viata + sanatate
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
