Durerea toracica non-cardiaca – cum excludem cauzele grave?
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce este durerea toracica?
Durerea toracica non-cardiaca este descrisa ca o durere recurenta simtita la nivelul pieptului, cel mai frecvent localizata in zona cordului si in spatele sanului, dar care nu are legatura cu inima.
Adesea, durerea toracica non-cardiaca provine de la nivelul esofagului, fiind o manifestare a bolii de reflux gastroesofagian (BRGE).
Pe langa boala de reflux gastric, durerea cronica mai poate fi asociata cu depresia, stresul si anxietatea, insa cauzele acute ale durerii sunt atribuite afectiunilor pulmonare si musculo-scheletale.
Cuprins articol
Cum se manifesta?
Durerea toracica non-cardiaca se resimte similar cu angina pectorala – durerea caracteristica ischemiei cardiace, fiind descrisa ca o presiune, greutate sau strangere, localizata retrosternal, dar si pe partea dreapta sau stanga a toracelui, cu o durata ce variaza de la secunde-minute la ore.
De asemenea, durerea este insotita de un traiect de iradiere catre spate, bratul stang sau gat si este asociata cu mesele, aparand postprandial, impreuna cu arsuri la stomac sau regurgitare.
Durerea de origine non-cardiaca afecteaza aproximativ 25% dintre populatia adulta a SUA, iar 50-75% dintre pacientii care se prezinta in urgenta pentru durere toracica, sunt externati cu diagnostice din afara sferei cardiace, fiind clasate ca fiind durere toracica non-cardiaca.
Cauze
Cel mai frecvent, durerea toracica non-cardiaca este determinata de o afectiune a esofagului, existand mai multe tulburari esofagiene al caror tablou clinic cuprinde si durerea toracica precum:
- boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – este cea mai frecventa cauza a durerii toracice non-cardiace, insumand intre 50 si 60% din cazuri,
- esofagul Barret,
- tulburarile de motilitate esofagiene: spasmele esofagiene difuze si esofagul hipercontractil – reprezinta contractii anormale ale musculaturi,
- inel Schatzki,
- sindromul Mallory-Weiss si sindromul Boerhaave,
- hipersensibilitatea esofagiana – caracterizata printr-o sensibilitate excesiva, ce determina interpretarea alimentelor sau a bauturilor acide, a schimbarilor presionale si a variatiilor de tensiune ca fiind dureroase,
- acalazia cardiei – presupune lipsa relaxarii sfincterului esofagian inferior asociata cu o deschidere precara, ce nu permite pasajul bolului alimentar catre stomac, determinand staza si dilatatia dureroasa progresiva a esofagului,
- esofagita – inflamatia esofagului, determinata fie de BRGE, fie de un raspuns imun al organismului la o infectie sau alergie alimentara (esofagita eozinofilica),
- tesutul esofagian cicatricial, care limiteaza lumenul esofagian prin stricturi si bride – ce este descris prin durere in piept, senzatia de blocare a alimentelor in esofag si dificultati la inghitire,
- tumori esofagiene benigne sau maligne,
- dureri functionale esofagiene.
Exista, de asemenea, si alte afectiuni care nu tin de esofag ce pot determina durere toracica, precum:
- sindromul intestinului iritabil,
- dispepsia functionala,
- hernia hiatala – descrisa ca fiind trecerea unei portiuni a stomacului prin diafragm in cavitatea toracica, determinand dureri in piept si simptome similare cu cele intalnite in BRGE,
- afectiuni pulmonare – embolia pulmonara, pneumotoraxul si pneumonia,
- afectiuni oasoase si musculare ale toracelui sau ale coloanei vertebrale, precum costocondrita (inflamatia cartilajului care face legatura intre stern si coaste), fracturile costale (insotite de dureri mai ales la respiratie sau declansate de efortul de tuse) si mialgiile intercostale (frecvent dupa un efort de suprasolicitare dupa o perioada sedentara),
- compresie nervoasa,
- zona zoster,
- afectiuni pericardice,
- afectiuni pleurale,
- ulcere peptice ale stomacului,
- tulburari ale pancreasului – pancreatita,
- tulburari ale vezicii biliare – precum litiaza biliara (calculi), colectistita (inflamatia vezicii biliare) si colangita (inflamatia cailor biliare),
- procese neoplazice – depistate cu o frecventa mai crescuta la persoanele de peste 50 de ani,
- tulburari din sfera psihicului – anxietate, depresie, stres.
Factori de risc
Afectiunea se intalneste si la copii si la persoanele in varsta, atat la femei, cat si la barbati, cu o frecventa usor mai crescuta la femei, insa cauzele nu sunt elucidate complet.
Pentru anumiti factori s-a demonstrat o corelatie cu aparitia durerii toracice non-cardiace, dar nu si cauzalitatea, acestia fiind: consumul de antiinflamatoare nesterioidiene (AINS), consumul de tutun, IMC-ul (Indicele de Masa Corporala) crescut si anxietatea.
Diagnostic
In situatia in care experimentati dureri toracice care seamana cu angina pectorala, trebuie sa mergeti de urgenta la spital, unde vi se va face un examen clinic obiectiv complet cu scopul de a se aprecia functiile vitale, masurandu-se si ritmul cardiac si tensiunea arteriala.
Ulterior, se va realiza un EKG cu scopul de a vedea activitatea electrica a inimii, pentru a exclude un infarct miocardic acut sau tulburari de ritm amenintatoare de viata. De asemenea, se va preleva si o proba de sange pentru a se obtine hemoleucograma si alte teste biochimice.
Odata ce au fost excluse cauzele cardiace de durere toracica, va urma consultul gastroenterologic cu scopul de a depista afectiunile ce tin de esofag.
Pe langa istoricul medical si examenul clinic, diagnosticul se elaboreaza si pe baza curei cu IPP (inhibitori de pompa de protoni) pentru a vedea daca se remit simptomele, monitorizarii prin pH-metrie cu impedanta esofagiana, ecografiei, endoscopiei digestive superioare, tranzitului baritat si manometriei.
Tratament
Eficienta tratamentului depinde de identificarea corecta a etiologiei durerii.
Optiunile terapeutice sunt reprezentate de medicatia antireflux acid, intrucat cauza cea mai frecventa este BRGE, tratamentul fiind foarte eficient in remiterea durerii. Inhibitorii de pompa de protoni sunt cei mai uzitati, avand o eficienta de aproximativ 90%.
O alta clasa de medicamente utilizata in tratamentul acestui tip de durere este reprezentata de antidepresivele triciclice, administrate in doze mult mai mici decat cele folosite in tratamentul depresiei, alternativa fiind inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei.
De asemenea, este utila modificarea stilului de viata prin scaderea in greutate, exercitii fizice regulate si adoptarea unei diete sanatoase.
In situatia in care durerea este legata de depresie, stres sau anxietate, psihoterapia poate fi utila, precum si terapia cognitiv-comportamentala, meditatia, exercitiile fizice si tehnicile de relaxare.
Concluzii
Durerea toracica poate provoca anxietate si poate afecta starea psihica a pacientului, intrucat este adesea o marca a ischemiei cardiace.
Durerea toracica non-cardiaca este un simptom ce nu trebuie ignorat in situatia in care au fost excluse cauzele cardiace, intrucat durerea toracica netratata poate afecta calitatea vietii, iar cu conduita terapeutica si management corespunzator, se poate ameliora anxietatea produsa si se poate gestiona durerea toracica ce poate deveni debilitanta.
Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5981583/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15851-gerd-non-cardiac-chest-pain
https://gi.org/topics/non-cardiac-chest-pain/
