Valoarea nutritionala si medicinala a fructelor de curmale
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Generalitati
Curmalul este un arbore din familia palmierilor, plantat pe scara larga in climatul cald si uscat din Asia, Orientul Mijlociu si Africa. Este cultivat pentru fructul dulce comestibil numit curmala. Aproximativ 100 de milioane de curmali sunt plantati la nivel global, cu o productie anuala de 7,5 milioane de tone de curmale.
Curmalele sunt fructe delicioase si, daca ati gustat din curmalele care se gasesc pe piata in Romania si ati ajuns la concluzia ca nu va plac, trebuie sa stiti ca exista foarte multe varietati de curmale, fiecare cu un gust unic si este aproape imposibil sa nu gasiti un soi care sa fie pe gustul dumneavoastra.
Cuprins articol
Clasificare
Curmalele pot fi clasificate in trei categorii: moi, semiuscate si uscate. In literatura de specialitate se gasesc numele a sute de soiuri de curmale, dintre care putem aminti:
• curmale Medjool (Medjol, Medjoul sau Medjuul) - foarte populare pentru dimensiunea lor destul de mare si textura carnoasa, moale. Pot fi folosite in multiple retete in bucatarie.
• curmale Mazafati - moi, cu o consistenta cremoasa in interior, iar coaja este mai tare. Sunt cele mai dulci curmale.
• curmale Ajwa - semiuscate, au aroma puternica si unica, textura si dulceata fine. Sunt mult mai uscate decat celelalte soiuri. Contin cantitati mai mari de calciu, magneziu si zinc. Este unul dintre cele mai exclusiviste soiuri de curmale din lume, se gaseste foarte greu si este cultivat pe campuri vulcanice negre din Arabia Saudita.
• curmale Safawi - semiuscate, aromate, au dulceata fina. Din punct de vedere al calitatii, pot fi comparate cu soiul Ajwa, dar sunt mai carnoase.
• curmale Deglet Nour - semiuscate, putin dulci. Sunt folosite de cele mai multe ori in diferite gustari sau la fabricarea produselor de patiserie. Pot fi folosite ca inlocuitor pentru zahar.
• curmale Sukkari - au o textura moale si cremoasa, sunt foarte dulci si au gust de caramel. Termenul care desemneaza zaharul in limba araba este Sukkari, iar acest tip de curmala este utilizat chiar pentru indulcirea ceaiului.
• curmale Anbara sau Anbra- printre cele mai scumpe si rare soiuri de curmale din lume. Au textura semisolida, delicata si gust foarte dulce.
• curmale Wanan - au o consistenta moale, o aroma usor picanta si dulce, iar gustul este similar cu scortisoara.
Proprietati
Curmalele se numara printre fructele cu o valoare energetica mare, 100 de grame de curmale pot oferi pana la 314 kilocalorii. Principalele glucide care se gasesc in curmale sunt glucoza, fructoza si sucroza. Cantitatea de glucide din curmalele proaspete este de aproximativ 43 g/100 g, iar in cele uscate poate ajunge pana la 64 g/100 g.
Curmalele sunt printre fructele cele mai bogate in glucide. Proteinele si lipidele se gasesc in cantitati reduse in curmale.
Curmalele pot fi considerate cea mai bogata sursa de minerale dintre toate fructele consummate in mod obisnuit de oameni. In curmale se gasesc pana la 15 minerale, iar cele mai representative sunt potasiu, calciu, magneziu, fier, zinc, seleniu, fosfor, cupru si mangan.
Curmalele sunt cunoscute ca o sursa bogata de potasiu si saraca in sodiu. Comparativ cu bananele, care au 358 mg potasiu la 100 g (cunoscute ca fiind o sursa buna de potasiu), curmalele au o cantitate de potasiu care variaza intre 656 si 696 mg/100 g, in functie de soi.
Vitaminele sunt prezente in curmale in cantitate moderata. Se gasesc vitamine din grupul B, in special B1, B2, niacina si B6. Consumul a 100 de g de curmale poate suplini pana la 9% din doza zilnica recomandata din aceste vitamine pentru un adult. Curmalele mai contin cantitati mici de vitamina C si vitamina A.
Continutul de fibre din curmalele proaspete variaza intre 6,9 si 8,6 g/100 g, iar in cele semiuscate sau uscate, intre 3,6 si 13,5 g/100 g. Curmalele sunt o sursa buna de fibre vegetale, 100 g de curmale pot acoperii pana la 34% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Curmalele mai contin: antioxidanti, carotenoizi, polifenoli, fitosteroli si antociani.
Beneficii
Beneficiile consumului de curmale se regasesc in urmatoarele patologii:
• Constipatie. Efectul laxativ al curmalelor se datoreaza cantitatilor mari de fibre pe care acestea le contin.
• Anemie. Curmalele au un continut ridicat de minerale, care sunt benefice in cazul mai multor afectiuni, dar nivelul lor impresionant de fier le face un aliment perfect pentru persoanele care sufera de anemie feripriva.
• Boli ale aparatului respirator. Datorita continutului crescut de fenoli, curmalele au proprietati antibacteriene, antifungice si antivirale. Curmalele au fost folosite inca din timpuri vechi ca remediu traditional pentru tratarea bronsitelor, a tusei si a altor infectii. Pentru a putea fi folosite in acest scop este necesar sa se faca un decoct: peste 100 g de curmale se toarna apa sau lapte vegetal fierbinte, apoi se pun la fiert la foc mic, timp de 10-15 minute si se consuma curmalele impreunàa cu lichidul in care au fiert.
• Posibil efect preventiv impotriva cancerului. Dovezile experimentale si compozitia fitochimica sugereaza faptul ca ele au un posibil efect preventiv impotriva cancerului. Acest efect preventiv poate fi explicat prin prezenta antioxidantilor sau a seleniului, care este un cofactor enzimatic pentru enzimele antioxidante, si a fibrelor vegetale.
• Boli cardiovasculare. Curmalele pot reduce riscul de boli cardiovasculare prin scaderea tensiunii arteriale, a hipercolesterolemiei si a oxidarii lipoproteinelor. Curmalele au fost folosite de secole in estul Africii ca antihipertensive. Efectul antihipertensiv al curmalelor poate fi explicat prin cantitatea crescuta de potasiu si scazuta de sodiu. Totodata, alte doua minerale, calciul si magneziul, prezente in cantitati importante in curmale, contribuie la reducerea tensiunii arteriale. Reducerea colesterolemiei se poate explica prin cantitatea scazuta de lipide si crescuta in fibre, alaturi de prezenta fitosterolilor din curmale. Scaderea oxidarii lipoproteinelor (LDL si VLDL) se datoreaza polifenolilor prezenti in curmale.
• Sarcina. Consumul de curmale in ultima parte a sarcinii ajuta la o dilatatie mai buna a colului uterin la termen, contribuind la o nastere mai usoara.
• Osteoporoza. Datorita numarului mare de minerale din curmale, consumul lor poate prevenii aparitia osteoporozei.
Pentru a avea parte de efectele benefice ale curmalelor, este necesar sa aveti o dieta echilibrata si corecta. Curmalele nu sunt un panaceu, dar isi aduc contributia la sanatatea dumneavoastra.
Concluzie
Fructele de curmale sunt produse pe scara larga si reprezinta surse bogate de zahar, fibre si antioxidanti fenolici. Curmalele furnizeaza materii prime alimentare de mare variabilitate datorita posibilului sau consum in trei etape de dezvoltare dintr-o gama foarte larga de soiuri.
In ciuda productiei mari, fructele de curmale sunt subutilizate si este nevoie de cercetari mai concentrate pentru a adauga valoare acestei culturi. Utilizarea industriala a fructelor de curmale ar trebuii sa se bazeze pe caracteristicile lor fenotipice si biochimice distincte responsabile de forma, gust, aroma si valoare nutritiva.
Bibliografie:
https://www.liveeatlearn.com/dates/
https://www.healthline.com/nutrition/medjool-dates#nutrients
https://www.mdpi.com/1422-0067/22/9/4665/htm
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Explorați mai multe resurse:
- Trimite intrebare
pe subiect - Cere sfatul medicului
