Indicatii
Stari edematoase cu hiperaldosteronism secundar, rezistente la alte diuretice, in ciroza, sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca (se asociaza cu diuretice tiazidice sau furosemid); hipertensiune arteriala cu hiperaldosteronism sau in situatii care contraindica alte categorii de diuretice-tiazide, furosemid (la bolnavi cu diabet, hiperuricemie); hiperaldosteronism postoperator de exemplu atonie intestinala sau ileus paralitic; hiperaldosteronism primar, cand nu este posibila interventia chirurgicala; paralizie familiala, miastenie grava (ca medicatie adjuvanta).
Doze si mod de administrare
Ca diuretic, 1-2 drajeuri (25-50 mg) de 4 ori/zi, tratament de atac, apoi intretinerea efectului cu 1/2-1 drajeu de 1-4 ori/zi (individualizat); pentru alte indicatii 1-2 drajeuri de 2-4 ori/zi; la copii: 1,5-4 mg/kg corp pe zi. Dozarea se face sub controlul kaliemiei.
Actiune terapeutica
Diuretic antialdosteronic (prin antagonism competitiv), creste eliminarea urinara a sarii si apei, scade eliminarea potasiului, ionilor de hidrogen si amoniului; efectul, mai evident in conditii de hiperaldosteronism, se instaleaza lent (dupa 2-4 zile de tratament) si este relativ durabil (2-3 zile dupa oprirea medicatiei).
Compozitie
Drajeuri continand spironolactona micronizata 25 mg (cutie cu 20 si 100 buc.).
Contraindicatii
Anurie, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica in stadiul terminal, boala Addison, hiperkaliemie, hiponatriemie, alergie la spironolactona; prudenta in insuficienta renala cronica si la cirotici; prudenta sau se evita in timpul sarcinii si alaptarii, prudenta la batrani. Nu se asociaza cu triamteren sau amilorid (alte diuretice antialdosteronice) si cu saruri de potasiu (risc crescut de hiperkaliemie); salicilatii si antiinflamatoriile nesteroidiene scad efectul spironolactonei; cand se asociaza cu alte diuretice si cu antihipertensive se recomanda doze mai mici din acestea (potenteaza efectul hipotensiv).
Reactii adverse
Dezechilibre electrolitice: hiponatriemie (mai frecvent la cirotici), hiperkaliemie (mai ales in conditii de insuficienta renala); agravarea hiperazotemiei; uneori ginecomastie, modificari ale vocii, diminuarea potentei sexuale, tulburari menstruale si tensiunea sanilor; rareori eruptii cutanate, febra, diaree, cefalee, hipotensiune nedorita, oboseala, somnolenta, ataxie, confuzie mintala.