DEPRESIE,ANXIETATE ,ATACURI DE PANICA

...ei bine viata mea e o poveste continua cu capitole din ce in ce mai grele pt mine..nici nu stiu de unde sa incep..moartea tatalui,un viol,neincrederea in mine,prietenii pe interes,cancerul mamei...si muulte altele.pentru cei care ma cunosc nu par persoana care sunt cu adevarat deoarece mam ferit sa fiu vazuta cat sufar.am incercat sa fiu mereu stalpul de care a fost nevoie fara sa spun ce ma doare.am tinut si tin totul in mine pana in momentele in care sunt singura si pot sa plang.as vrea de atatea ori sa spun macar umpic din ce am pe suflet dar toti ma considera o persoana puternica si oricat as incerca nimeni nu intelege greutatea care ma apasa.am si momente in care cedez bufnesc in plans de fata cu cineva dar trebuie sa ma abtin fiindca sunt intrebata o data ce ai iar apoi mi se spune gata fara ca eu sa raspund..imi amintesc de momentele de genul asta care se intamplau cand aveam aproximativ10ani..episoade triste care se sfarseau la fel.eu singura descarcanduma si o fata calma in fata celorlalti..''''''''''''''''prieteni'''''''''''''''' au fost mereu putini si chiar si aceeia au fost prezenti in momentele in care nu aveau pe umarul cui se plange sau cu cine pierde timpul..treptat recunosc mam izolat,si din cauza violuli de care nu stie nimeni,si a noilor episoade aparute nu tocmai fericite...neincrederea a provenit si din cauza greutatii in plus castigate pe parcursul a 5ani ''''''''''''''''fericiti'''''''''''''''',macar aici am o veste ok:am slabit 35de kilograme in ultimele 10luni si sunt multumita de mine ca am ajuns la o greutate normala.cu toate astea increderea mea e 0...chiar si cu remarcile pozitive ale cunoscutilor..
mam decis cu greu sa caut o solutie...dar...iatama aici.sunteti prima mea varianta.vreau sa trec peste toate gandurile negative si tot...si da stiu.totul pleaca de la mine dar AM NEVOIE DE AJUTOR(de preferat nu contracost)..si acum un lucru care probabil o sa va faca sa radeti.am doar18ani..daca nu un ajutor macar sper ca ce am scirs printre lacrimi sa nu ramana un simplu comentariu.

Alexandra, un ajutor specializat poti obtine de la un medic din localitate. Cu trimitere, daca esti asigurata. Niste sedinte cu un psihoterapeut, costa..Mai sunt unii care fac pro bono. In cadrul unor fundatii, asociatii sau la cabinetul lor. Dar in psihoterapie se considera ca plata sedintelor, normal, responsabilizeaza clientul. Si in definitiv e ca si un serviciu medical. Daca ne ducem pentru investigatii suplimentare la un cardiolog si pentru servicii de calitate, platim. Ceea ce ofera sistemul de asigurari este slab calitativ si cu sau fara voia ta, participi la coplata fara chitanta.
Dar nu te descuraja. Daca esti din Bucuresti incearca la Estuar: http://www.estuar.org/. Mai au filiale si la Cluj, Botosani. Sper sa ai sanse sa gasesti un psihoterapeut sa te ajute pro bono.

imi pare rau alexandra pentru tine nu stiu cat de mult te ajuta si psihoterapeutul am nijte stari de as vrea sa mor in fiecare zi mi se pare ireal totul da mai continui nu stiu dc daca ar fi sfarsitul lumi in 2012 as fi bucuros...:) poate tu te simti de 100 de ori mai urat ca mine din cate ai spui fatzi un prieten sau o prietena mai degraba in care sa ai incredere in ea` el ca sunt multe persoane care au trecut peste un necaz sau ceva asemanator tie ceea ce nu mai mi se pare necaz mi se pare tragedie si povestestei da tot ce ai pe suflet te ar elibera sunt singur macar un pik eu cand imi povestesc starile prietenei mele ma simt mai bine parca cu toate ca ele revin da eu is bolnav am atacuri de panica ... la psiholog cand am zis aveam impresia ca ma crede nebun sau ceva de genu ai grija de tn si fi puternica

si chestia cu prietenii e trecatoare...fiindca la un momentdat se satura chiar daca nuti spune si se schimba in comportament...zilele astease fac 1an si 8 luni de cand sunt cu prietenul meu.in primul an eram cea mai fericita fiindca oricate se intamplau il simteam atat de aproape...a stiut aproape tot despre mine...in 24 de ore noi vorbeam cel putin 16 mesaje telefon fata in fata..pur si simplu daca ma intorceam cu spatele sa plec undeva imi spunea imediat ca ii e dor de mine..iam fost atat de recunoscatoare si miam deschis sufletul in fata lui..nici nu trebuia sai spun ceva cami spunea nu esti bine...a fost gelos de la inceput dar treptat a ajuns daca nui raspundeam in 2 secunde la telefon sa tipe sa faca urat..daca ii spun si cu frumosul ceva e recalcitrant tipa...acum a plecat de 3luni la ai lui in alta tara..raceala asta a lui fata de mine se simte si mai rau fiindca vorbim dar nu mai e acelasi(stiu ca nar avea cum in conditile astea sa fie la fel dar comportamentul lui e acelasi dinainte de a pleca)si daca ii spun ca mie dor schimba subiectul inainte erau cuvinte frumoase intre noi acum poate doar cand terminam de vorbit un te iubesc scurt..a avut momente in care zicea ca nu e destul de bun pt mine sa ne despartim..am vorbit cu el iam spus ca putem trece peste toate amandoi si ca nu e cum crede...sa razgandit...si tot zicem ca trebuie sa schimbam ceva la relatia noastra..fiindca stim amandoi ca nu mai e la fel..cel mai rau ma simt ca ma minte..nu am avut nimic cu el niciodata cand a iesit sau orice altceva..dar eu aflu dinalte parti(nu din gura ''''''''lumii'''''''')si dor chestile astea..am ajuns la concluzia ca eu nu sunt buna pt el...am incercat d atea ori sa fiu mai buna dar nimic tot nemultumit e.am incercat sa deschid subiectu asta si imediat spune ca vreau eu sa nedespartim..oricat defrumos as vorbi cu el parca e cu gandul in alta partedaca e calm...aveam si inca cred ca avem planuri pt viitor..dar nustiu de cee totul asa..am gresit poate ca iam spus totul caam incercat sa nam secrete.mam atasat prea mult de el..de iubit am incercat dar nu pot sa no mai fac...si daca greseste el sau ceva ma simt eu vinovata...am momente in care imi zic ca poate el nu ma merita dar in sinea mea nu pot sa nul mai iubesc.poate e si obisnuinta nustiu..am facut multe sacrificii pt relatia asta si ma doare acum sa vad ce se intampla..sper ca lucrurile sa revina la normal sau nustiu..sa pot sa am eu curaj...in timpu de cand suntem impreuna a fost cea mai importanta persoana pt minesi si eu simteam ca sunt pt el am renuntat la la ''''''''prieteni''''''''si la mai tot pt el..era si e totul..dar poate am gresit fiindca stie lucrurile astea si am senzatia ca profita de ele..nustiu..poate o sa fiu eu altfel sa pot trece peste sau nustiu..trebuie sa fiuputernica asa cum am fost pana acum dar parca vreau ceva fericire si pt mine...

mersi frumos pt timp si sfaturi(stiu ca nu am chiar cele mai mici articole de citit)

Mult succes Alexandra si Costa ,nu uitati ca totul este in mintea voastra ,daca v-eti reusi sa va stapaniti subconstientul , in principiu alimentandu-l cat mai mult si cat mai des cu ganduri pozitive v-eti vedea ca o sa reusiti sa realizati lucruri extraordinare. Multa rabdare si incercati sa aveti o viata cat mai ordonata ,alimentaie corecta,odihna, miscare . Nu mai ganditi negativ ,un simplu gand negativ atrage asupra sa multe altele . Nu incercati sa va luptati cu atacul de panica atunci cand acesta se manifesta ,pt ca va faceti mai mult rau ,pur si simplu asteptati sa treaca ,stiu ca este greu ,dar daca ne plangem de mila in momentele grele nu facem decat sa devenim mai slabi . Nu sunteti singuri ,suntem milioane ca voi in toata lumea care au sau au avut atacuri de panica,depresii,anxietate .Sa fiti iubiti !!!

ma numesc petruta si sufar de atacuri de panica de trei ani as vrea si eu sa pot sa fiu din nou ca inainte nu mai pot sa mai traiesc asa. va rog ajutati-ma macar cu un sfat

Buna Pepe,
Incerca sa gasti un psiholog bun si incepe cat mai curand sedinte,,,si in nici un caz nu lua benzodiazepine
Iti urez sanatate
Emi

Buna! Sfatul meu e sa mergi la psihoterapeut. Chiar sunt specializati pe astfel de probleme. Sa nu te astepti sa se rezolve instatnt... O psihoterapie cu rezultate pe termen lung dureaza cel putin 12-16 sedinte. Mult succes!

buna tuturor si eu am de 4 ani depresie dar la mine este alceva adika simt alte simtome simt o stare de frica ff.mare neliniste si o stare foarte agitata in corp si simt o stare de parca asi fi beata si parca asi fi pe alta lume adika ma simt aiurea total dar cand iau tratamentul cu ciralex simtomele dispar .dar totusi anxietate ce simtome simti de la anxietate? cand intrerup tratamentul reapar simtomele inapoi .

una tuturor si eu am de 4 ani depresie dar la mine este alceva adika simt alte simtome simt o stare de frica ff.mare neliniste si o stare foarte agitata in corp si simt o stare de parca asi fi beata si parca asi fi pe alta lume adika ma simt aiurea total dar cand iau tratamentul cu ciralex simtomele dispar .dar totusi anxietate ce simtome simti de la anxietate? cand intrerup tratamentul reapar simtomele inapoi . mi sa pus diagnosticul '''''''''''''''''''''''' tulb.depresive cu manif.somatice si atac de panica.'''''''''''''''''''''''''''' va rog sami explicati pe larg ce inseamna acest diagnostic , daca nu iau tratamentul cu cipralex simt o stare ff.aiurea de parca nu mai stiu de mine parca asi fi beata si pe alta lume.

Buna Georgeta,
Diagnosticul tau este clar... ai atac de panica ,si trebuie sa faci un tratament in acel sens..Isrs nu sunt o obtiune..Incerca sa gasesti un pish bun care sa iti explice de ce ai asa ceva si sa iti de un tratament pt siumptome nu pt frica
Cu drag
Emi

Eu sufer de depresie .. sunt trista etc . ID MEU : antonescua44

Ma bucur ca exista un astfel de grup unde sa ne putem impartasi experientele. Depresia si anxietatea mi-au dat si mie multe batai de cap si mi-au afectat pana si viata sociala si profesionala. Nu am mai putut sa merg la serviciu, de iesit in oras, intalniri cu prietenii nici nu mai vorbesc.
A trecut o perioada buna de cand mi-am depasit problemele, dar zilele acestea am gasit din intamplare un site cu informatii foarte interesante si la obiect www.depresiv.ro. Citesc cu placere de pe el, inca mai descopar lucruri noi si va sfatuiesc si pe voi sa va informati de acolo pentru inceput.
Pe aici am citit tot felul de pareri despre pastile, eu nu vreau sa dau nume sau sa induc pe cineva in eroare pentru ca fiecare caz e aparte...de-asta spun sa cititi mai intai de acolo si apoi sa alegeti calea cea mai buna pentru rezolvarea problemelor voastre.

your_angel_playboy-daca mai vzi msjul ia legatura vreau cateva detalii despre chestia asta te rog

putem sa vb mai mult pe tema asta id meu ... flipperblu2

sufar de tulburare de panica de 3 ani ,iau ciparalex.id meu [email protected]

Salutare tuturor!

Asa cum am promis cu ceva timp in urma, sa va tin la curent cu starea mea si iata ca am revenit.
Din februarie 2012 fac tratament cu seroxat si in paralel si terapie pentru atacuri de panica. Pot spune ca ma simt foarte bine, am inceput sa scad doza de seroxat, lucru ce mi-a dat ceva bataie de cap, in sensul ca aceste medicamente creeaza dependenta iar cand vrei sa le lasi te confrunti cu un fel de sevraj. Asa ca atentie pentru toti cei care folosesc acest medicament, e cu dus si intors. Atacuri nu am mai avut deloc, insa simptomele sevrajului sunt destul de urate, eu spre ex am avut cateva zile de ameteli si greata.
Foarte mult m-a ajutat pe mine terapia, este intr-adevar un drum greu dar si frumos in acelasi timp.
Pastilele sunt un mijloc de a-ti ameliora simptomele, dar nu o rezolvare.
Va doresc multa sanatate si curaj!