Cum te pot afecta acumularile de drusen?
Prezentare generala
Acumularile de drusen reprezinta mici depuneri galbene de proteine grase, adica lipide, care se acumuleaza sub retina.
Retina este un strat subtire de tesut care delimiteaza partea din spate a ochiului. Ea contine celulele sensibile la lumina care sunt esentiale pentru vedere (celulele cu conuri pentru vederea pe timpul zilei si cele cu bastonas pentru vederea nocturna).
La nivelul retinei se formeaza imaginea si se gaseste nervul optic. Acesta are rolul de a transmite informatiile primite de catre ochi la creier.
Acumularile de drusen de la nivelul retinei se pot asemana cu resturi de pietricele ce se aduna de-a lungul timpului.
Exista doua tipuri principale ale acestor acumulari:
• Moi – in acest tip acumularile sunt mari si sunt grupate;
• Dure – in acest tip acumularile au dimensiuni mici si sunt raspandite.
Acumularile moi sunt asociate de cele mai multe ori cu o alta afectiune destul de frecventa a ochilor numita degenerescenta maculara legata de varsta.
Aceasta afectiune apare cel mai adesea la persoanele cu varste mai mari de 60 de ani. Atunci cand o acumulare moale de drusen creste in dimensiuni, aceasta poate provoca sangerari si cicatrici la nivelul celulelor retiniene.
Cu trecerea timpului, degenerescenta maculara legata de varsta poate duce la pierderea vederii in centrul campului vizual, afectand vederea la privirea spre inainte.
Trebuie cunoscut faptul ca depozitele de drusen pot sa apara si la nivelul nervului optic. Cu toate acestea, spre deosebire de drusenul retinian, cel din retina poate provoca leziuni ce duc la pierderea minora a vederii periferice (laterale).
Acest tip de acumulare de drusen nu este corelat cu imbatranirea si este mai frecvent observat la copii. De multe ori leziunea de acest tip este atat de minora incat nici nu este observata.
Cuprins articol
Acumularile de drusen si orbirea
Acumularile de drusen nu provoaca orbire totala, dar pot duce la pierderea centrala sau periferica a vederii. Vederea centrala permite concentrarea directa asupra obiectelor aflate direct in fata. Acest lucru poate duce la afectarea randamentului in activitatile zilnice.
Persoanele cu acumulari de drusen moale si de dimensiuni mari prezinta un risc mai mare de a-si pierde vederea decat persoanele cu acumulari de dimensiuni reduse. Acest lucru se datoreaza faptului ca locul de acumulare este reprezentat de macula, o zona mica din centrul retinei. De asemenea, riscul de dezvoltare al degenerescentei maculare legate de varsta creste si el.
Degenerescenta maculara legata de varsta este o afectiune progresiva, acest lucru insemnand ca se agraveaza cu trecerea timpului. Degenerescenta maculara legata de varsta duce la deteriorarea retinei si la pierderea vederii de tip central, dar nu provoaca orbire completa.
Prezenta in retina a acumularilor de drusen dur nu este asociata, de obicei, cu probleme ale vederii, dar cu cat numarul acestor zone de acumulare este mai mare, cu atat sansele de aparitie si a unor zone moi sunt mai crescute.
Simptomatologie si diagnosticare
Acumularile de drusen nu produc, de obicei, nici un simptom. Majoritatea persoanelor nu stiu de aceasta conditie pana cand nu este descoperita accidental la un control oftalmologic pentru o alta afectiune sau in timpul unui examen de rutina.
Acumularile de drusen pot fi observate in timpul unei examinari cu un oftalmoscop, dispozitiv ce permite medicului observarea retinei si fundul de ochi. Daca medicul observa aceste acumulari este posibila solicitarea unor investigatii suplimentare pentru detectarea degenerescentei maculare legate de varsta. De asemenea, medicul oftalmolog trebuie informat despre orice alte simptome prezente.
Simptomele cele mai frecvente
• Metamorfopsia sau perceperea alterata, distorsionata a imaginilor;
• Dificultate de adaptare la trecerea de la lumina puternica la lumini slabe sau intuneric;
• Vedere incetosata, neclara;
• Scotom sau pata neagra in zona centrala a campului vizual;
• Pierderea vederii periferice (in cazul afectarii nervului optic).
Diagnosticul diferential cu edemul papilar
Acumularile de drusen pot afecta marginile nervului optic. Cand se intampla acest lucru, este posibil ca zona vizualizata de medic sa se asemene cu o alta conditie a ochiului numita edem papilar.
Edemul papilar este cauzat de inflamarea nervului optic. Acest lucru indica faptul ca presiunea din creier este prea mare, fiind un semn al unei afectiuni de baza, cum ar fi meningita sau alte leziuni ce necesita tratament imediat.
Chiar daca edemul papilar si acumularile de drusen de la nivelul nervului optic pot sa para similare in timpul examenului ocular, nu au legatura. Este foarte important ca medicul sa efectueze o ecografie oculara pentru a diferentia aceste doua conditii inainte de a pune diagnosticul si de a recomanda un tratament.
Factori de risc
Acumularile de drusen se dezvolta odata cu imbatranirea unei persoane. Persoanele cu varste de peste 60 de ani prezinta cel mai mare risc de a avea acumulari de drusen. De asemenea, trebuie stiut ca femeile si persoanele de origine caucaziana au un risc mai ridicat.
Acumularile moi de drusen sunt asociate cu degenerescenta maculara legata de varsta, iar aceasta are urmatorii factori de risc:
• Istoricul familial de degenerescenta maculara;
• Fumatul;
• Bolile cardiovasculare;
• Nivelurile anormale ale colesterolului;
• Varsta de peste 65 de ani.
Tratament
Detectarea tipului de drusen este extrem de importanta. De obicei, acumularile dure de drusen nu necesita tratament, dar medicul oftalmolog poate dori monitorizarea acestora in mod regulat pentru a se asigura ca acestea nu se transforma in drusen moale.
In unele cazuri, acumularile de drusen pot sa dispara pe cont propriu. Cu toate acestea, persoanele cu degenerescenta maculara legata de varsta a caror acumulari de drusen a disparut, nu sunt considerate neaparat vindecate.
Studiile recente au constatat ca tratamentul cu laser poate sa reduca acumularile de drusen sau chiar sa duca la disparitia lor. Chiar daca tratamentul cu laser a fost capabil sa reduca dimensiunea si numarul acumularilor, acesta nu a contribuit la prevenirea evolutiei degenerescentei maculare legate de varsta.
De asemenea, cercetarile efectuate de specialistii din domeniu au concluzionat ca vitaminele nu pot face ca acumularile de drusen sa dispara, dar pot ajuta la stoparea etapelor avansate ale degenerescentei maculare legate de varsta. Acest tratament este compus din vitaminele C si E, luteina, zeaxantina, zinc si cupru, dar nu este necesara administrarea in cazul persoanelor cu degenerescenta maculara in faza incipienta. Oftalmologii recomanda terapia cu vitamine abia din stadiile intermitente ale degenerescentei maculare legate de varsta.
Profilaxie
Formarea de acumulari de drusen la nivelul retinei nu poate fi impiedicata. Cu toate acestea, acumularile dure sunt considerate normale in cantitati mici.
Diagnosticul precoce al acumularilor de drusen poate ajuta la detectarea degenerescentei maculare legate de varsta. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu acumulari de drusen dezvolta degenerescenta maculara.
Tratamentul precoce al degenerescentei maculare legate de varsta poate incetini progresia bolii si poate reduce simptomatologia oculara.
Concluzii
Dezvoltarea catorva acumulari de drusen reprezinta o parte inofensiva si normala a imbatranirii, dar cresterea numarului si a dimensiunilor acestor acumulari poate duce la degenerescenta maculara legata de varsta. Aceasta afectiune poate duce la pierderea vederii in zona centrala a campului vizual.
Se recomanda examinarea anuala a ochilor, chiar daca vederea pare normala. Detectarea precoce poate ajuta la incetinirea progresiei bolii si chiar la imbunatatirea vederii.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
Tel: 0374499499
Constanta, Strada Mircea Cel Bătrân 99c
