Delir sau dementa?

Generalitati

Delirul, sau o stare mentala confuza, apare brusc. O persoana are o schimbare a starii mentale si actioneaza dezorientata si distrasa. Delirul este mai frecvent la adultii in varsta, in special la cei cu dementa si la persoanele care au nevoie de spitalizare. Tratamentul prompt este esential pentru a ajuta o persoana cu delir sa se recupereze.

Ce este delirul?

Delirul apare atunci cand o persoana are confuzie brusca sau o schimbare brusca a starii mentale. Persoana poate avea probleme in a acorda atentie sau a gandi clar. Ei pot actiona dezorientari. Delirul este mai sever decat a avea un „moment senior” - problemele minore pe care oamenii le au cu memoria si intelegerea pe masura ce imbatranesc. Necesita tratament si adesea spitalizare.

Este delirul o boala?

Nu, delirul nu este o boala. Este o stare mentala schimbata.

Este delirul la fel ca dementa?

Delirul si dementa (care include afectiuni precum boala Alzheimer) au unele asemanari, dar nu sunt la fel.
Delirul afecteaza in mare parte atentia unei persoane. Dementa afecteaza memoria.
Delirul este o stare temporara care incepe brusc. Dementa este o confuzie cronica (pe termen lung) care de obicei incepe treptat si se agraveaza in timp.
Cu toate acestea, cineva poate avea atat delir, cat si dementa. Cautati rapid ingrijire daca o persoana, in special una cu dementa, incepe sa prezinte simptome de delir.

Care sunt tipurile de delir?

Cele doua tipuri de delir sunt:

1. Delirul hiperactiv: persoana devine hiperactiva (agitata sau nelinistita).

2. Delirul hipoactiv: persoana este subactiva (adormita si incearca lent sa raspunda).
Delirul hipoactiv este mai frecvent, aparand la pana la 75% dintre persoanele cu delir. Dar multi oameni, inclusiv furnizorii de servicii medicale, pot presupune in mod incorect ca persoana este deprimata.
Oamenii pot experimenta ambele tipuri de delir impreuna. Pot fi extrem de atenti intr-un minut si somnorosi in urmatorul moment.

Cine este expus riscului de a dezvolta delir?

Delirul apare mai des la persoanele in varsta si la pacientii internati. „Delirul spitalicesc” poate afecta 10% pana la 30% dintre acesti pacienti.

Persoanele din aceste populatii cu risc ridicat pot dezvolta delir:
• Persoanele care au suferit o interventie chirurgicala.
• 80% dintre oamenii care sunt la sfarsitul vietii.
• 70% dintre persoanele aflate in unitatile de terapie intensiva (UTI).
• 60% dintre persoanele de peste 75 de ani care se afla in aziluri de batrani.
• 30% pana la 40% dintre persoanele care au virusul imunodeficientei umane (HIV).
• 25% dintre persoanele cu cancer.

De asemenea, oamenii pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta delir daca:
• Sunt pe dializa.
• Nu se pot misca din cauza cateterelor sau a restrictiilor.
• Nu dorm suficient sau sunt deshidratati.
• Prezinta arsuri.
• Au mai mult de o boala, au o afectiune cronica sau luati mai multe medicamente.
• Au boala Parkinson, boala hepatica cronica sau ati avut un accident vascular cerebral.
• Au dificultati de a auzi sau de a vedea.
• Opresc brusc consumul de alcool sau droguri (sevraj).

Care sunt cauzele delirului?

In unele cazuri, specialistii nu pot gasi o cauza a delirului.

Cauzele cunoscute ale delirului includ:
• Toxicitatea alcoolului sau drogurilor ilegale, supradozaj sau retragere.
• Reactie coplesitoare la infectii precum pneumonia, sepsisul si infectiile tractului urinar.
• Schimbari in mediu.
• Deshidratare.
• Medicamente, cum ar fi cele cu efecte anticolinergice (inclusiv antihistaminice), medicamente psihoactive si opioide.
• Probleme hormonale (cum ar fi hipertiroidismul sau hipotiroidismul).
• Spitalizarea sau interventia chirurgicala.
• Leziuni sau insuficienta renala sau hepatica.
• Lipsa de oxigen in tesuturile tale.
• Lipsa de somn.
• Durerea.

Care sunt simptomele delirului?

Diferitele tipuri de delir produc simptome diferite. Simptomele tind sa inceapa brusc si sa se agraveze in urmatoarele cateva ore sau zile. O persoana cu delir se poate comporta ca si cum ar fi intoxicata. Principalul simptom este incapacitatea de a acorda atentie. Simptomele tind sa se agraveze seara, ceea ce este cunoscut sub numele de apus.

Simptomele delirului hiperactiv includ:
• Actionand dezorientat.
• Anxietate.
• Halucinatii.
• Incoerent.
• Schimbari rapide ale emotiei.
• Neliniste.
• Probleme de concentrare.

Simptomele delirului hipoactiv includ:
• Apatie.
• Scaderea capacitatii de raspuns.
• Lene.
• Retragere.

Cum este diagnosticat delirul?

Specialistii cauta probleme cu atentia, memoria, orientarea si capacitatea vizuala. Medicii pot cere persoanei sa indeplineasca cateva sarcini simple, cum ar fi ortografierea unui cuvant scurt inapoi adica inversfata de cum se scrie normal sau rezolvarea unei probleme de matematica de baza.

Un medic poate diagnostica delirul daca persoana:
• Nu se poate concentra sau atribui atentia.
• Are schimbari in gandire.
• Are un debut rapid al problemelor de gandire, care se pot schimba pe parcursul zilei.

Ce teste sunt folosite pentru a diagnostica delirul?

Dupa ce intreaba despre simptomele persoanei, medicii fac un examen fizic. Ei pot folosi, de asemenea, alte teste pentru a ajuta la identificarea unei cauze, inclusiv:

• Test de sange.
• Test de urina.
• Teste imagistice, inclusiv radiografie toracic, CT sau RMN.

Cum se trateaza delirul?

Tratamentul pentru delir depinde de cauza. Tratamentele pot include:
-Antibiotice pentru infectii.
-Lichide si electroliti pentru deshidratare.
-Benzodiazepine pentru problemele cauzate de sevraj de droguri si alcool.

Un specialist poate prescrie medicamente antipsihotice, care trateaza agitatia si halucinatiile si amelioreaza problemele senzoriale.

Se poate preveni delirul?

Inaintea unei interventii chirurgicale, discutati cu medicul dumneavoastra despre evaluarea starii mentale. In acest fel, medicul dvs. poate stabili o linie de referinta. Daca starea dumneavoastra mentala se schimba dupa operatie, medicii au masuratori prechirurgicale pentru comparatie. Si daca dumneavoastra aveti factori de risc care va cresc sansele de a dezvolta delir, discutati cu medicul dumneavoastra.

Sfaturi care pot ajuta la prevenirea delirului:
• Pastrati un ceas si un calendar in apropiere.
• Aveti multa lumina in timpul zilei.
• Discutati cu medicul dumneavoastra despre limitarea medicamentelor care nu sunt necesare, in special a celor care pot provoca delir.
• Beti multa apa si alte lichide.
• Faceti o plimbare in fiecare zi, sau macar ridicati-va din pat si stati pe scaun.
• Discutati cu medicul dumneavoastra daca aveti semne de infectie, cum ar fi tuse, febra, durere sau dificultati de respiratie.
• Mentineti familia implicata in planul de tratament.

Concluzie

Delirul este o stare de confuzie mentala care incepe brusc. Este mai frecventa la adultii in varsta si la persoanele care sunt spitalizate. Daca observati o schimbare brusca a starii mentale a unei persoane dragi - de exemplu, este confuz, dezorientat si distras - contactati un medic specialist. Tratamentul prompt poate ajuta majoritatea oamenilor sa se recupereze complet din delir.

Bibliografie:
1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15252-delirium
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/delirium/symptoms-causes/syc-20371386