Muscaturile de animale si intepaturile de insecte
Plagi muscate
Plagile muscate pot fi produse de catre animale domestice, salbatice sau chiar de catre om. Acestea sunt de la bun inceput plagi contaminate, iar acest mecanism se realizeaza prin introducerea in organism odata cu saliva animalului, a unor germeni ce pot genera chiar boli infectioase grave (turbare - rabie, febra zgarieturii, spirochetoza ictero-hemoragica, febra muscaturii de sobolan, hepatita B, tetanosul etc).
Pe langa aceste boli, apare si riscul infectarii plagilor, risc de fracturi (daca muscaturile au fost cauzate de mamifere mari) chiar si riscul de cicatrici sau sechelele estetice.
Gravitatea bolii depinde de tipul de animal, de bolile caracteristice pe care le pot transmite:
- muscatura de liliac, viezure si vulpe produce boli foarte grave
- muscatura de caini si pisici comunitare produce boli de gravitate medie (virusul rabic, germeni microbieni de tip Salmonella, Pasteurella, Pasteureloza, Leptospira, toxocaroza, toxoplasmoza etc).
Tratamentul plagilor muscate consta in spalarea si dezinfectarea plagilor, urmate de pansament steril, iar apoi se face profilaxia tetanosului. Este obligatorie spalarea plagii macar cu apa si sapun pentru a indepartarta saliva animalului.
Cuprins articol
Muscatura de pisica
Muscatura de pisica prezinta urmatoarele caracteristici: este adanca, se intinde pe o suprafata destul de mica si contine foarte multe bacterii. Leziunea trebuie dezinfectata (cu apa oxigenata sau rivanol) inainte de inchidere si cicatrizare, intrucat infectia se poate produce si actiona profund. Urmatorul pas trebuie sa-l reprezinte vizita la medic pentru vaccinul antirabic in cazul in care nu se stie daca pisica este vaccinata.
Boala zgarieturii de pisica
Boala zgaraieturii de pisica este o entitate clinica transmisa la om prin zgarietura, intepatura sau muscatura. Se caracterizeaza prin leziuni cutanate la locul inocularii, insotite de febra si adenita regionala(inflamarea ganglionilor limfatici). Aceasta boala este provocata de un microorganism ce face parte din familia Chlamydia. In locul zgarieturii apare dupa 1-2 saptamani o zona de tumefactie pruriginoasa, care dupa 2 zile capata un aspect veziculos si apoi pustulos; muscaturile de pisici, iepuri, caini si rozatoare de apartament, pot produce forme de boala de gravitate mai redusa.
Muscatura de caine
Plaga muscata de caine poate sa fie prin intepatura, cand dintii cainelui strapung pielea, si plaga prin sfasiere, cand dintii patrund si smulg o bucata de piele. Muscatura de caine este mai intinsa, deoarece prin muscatura cainele rupe tesuturile rezultand leziuni mai intinse, deschise. Prezentarea la medic este obligatorie, indiferent daca rana a fost dezinfectata cu apa oxigenata.
Medicul trebuie sa constate riscul de contaminare cu virusul rabic.
Muscatura de sarpe
Muscaturile de sarpe sau intepaturile de scorpion pot produce paralizia sau chiar moartea celui muscat, daca nu se intervine in timp util.
Muscatura de sarpe cu injectarea de venin in organism, se depisteaza in cazul inconstientei victimei, dupa urmele locale (forma dintilor sarpelui) din care uneori se pot scurge picaturi serosanguinolente. Aceasta muscatura provoaca durere puternica si edem dureros in jurul leziunii, care va avea culoare violacee ce va cuprinde o portiune intinsa din membrul afectat. Exista insa si posibilitatea ca serpii sa produca muscatura fara a introduce veninul in plaga, iar in acest caz nu se vor produce fenomenele respective.
In cazul muscaturii de vipera este important de aflat, ca aceasta inoculeaza la locul muscaturii un venin cu actiune hemolitica si hemoragica. La aproximativ 24 de ore de la muscatura apar hemoragii de diverse tipuri, iar moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului in cazurile netratate, prin hemoragii si insuficienta renala acuta. In alte cazuri, veninul are actiune hemolitica (distruge hematiile din sange), stopul cardio-respirator si decesul fara tratament adecvat fiind iminente.
Simptome
- transpiratii
- greturi, varsaturi
- tahicardie, paloare, puls filiform
- insuficienta respiratorie acuta
- anxietate
- evoluand pana la stop cardiorespirator (in cazul reactiilor anafilactice).
Tratament
Tratamentul presupune repaus in pozitie orizontala si legarea portiunii de membru afectat cu o banda elastica lata, care sa permita circulatia venoasa si arteriala a sangelui dar sa realizeze compresiune limfatica.
Se face profilaxia antitetanica, administrarea de ser antiveninos si tratament cu antibiotice (dupa caz).
Daca este posibil, zona muscata se raceste cu gheata.
Nu se sutureaza si nu se cauterizeaza plaga si este interzisa aspiratia veninului cu gura - aspiratile se pot face eventual cu o ventuza.
Intepaturile de scorpion, arahnide si alte insecte veninoase
Intepatura de scorpion
Scorpionii poseda glande veninoase cu toxicitate ridicata, plasate in ultimul segment al cozii care se termina cu un ac ascutit. Intepatura este dureroasa, iar in locul inocularii apar edeme. In cazul in care nu se administreaza serul antiveninos specific se instaleaza toxicitatea cu stare de soc.
In functie de locul intepaturilor simptomele acestora sunt:
- local - edem cu urticarie sau marca locala calda si rosie in cazul plagilor punctiforme, dermatite veziculoase locale
- generale - hipotensiune, tahicardie, colaps, convulsii, coma - datorate reactiilor anafilactice in cazul simptomelor generale.
Intepaturile de insecte, arahnide
Intepaturile de insecte pot fi produse de: albine, viespi, furnici, purici, plosnite, gandaci, paduchi, paianjeni, capuse etc.
Intepatura paianjenului cafeniu, de exemplu, poate produce necroza tesuturilor invecinate, febra, frison, greturi, varsaturi, iar in cazurile grave, anemie hemolitica, trombocitopenie.
Intepatura paianjanului vaduva neagra, poate produce o durere locala intensa, care dispare repede, fiind inlocuita de crampe musculare, dureri abdominale, dureri de cap, transpiratii si greturi.
Tratament
Tratamentul implica:
- extragerea acului fara a-l strange pentru a nu evacua complet glanda cu venin aflata la capatul acului
- dezinfectarea locului si aplicarea de gheata si/sau tratament simptomatic, pentru a reduce durerea sau pruritul
- tratament specific in functie de tipul insectei care a produs intepatura.
Pentru a reduce durerea se poate aplica imediat pe zona afectata o compresa/tifon imbibata cu otet diluat cu apa (in cazul intepaturii provocate de viespe) sau in bicarbonat de sodiu dizolvat in apa (in cazul intepaturii provocate de albina).
Este indicata, eventual, si aplicarea unor creme cu continut steroid sau macar a unei pungi cu gheata, local, pentru incetinirea absorbtiei veninului.
In cazul oricarei intepaturi care determina o umflare a zonei afectate, mancarimi care nu cedeaza la nici un tratament local sau semne de infectie (inrosire si fierbinteala), este necesar un consult medical. In functie de gravitatea intepaturii sunt indicate diverse substante antihistamice si vizita la medic.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
