Testul Babes-Papanicolau si importanta lui

Actualizat: 15 Februarie 2016
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Consultant medical:

Dr. Razvan Pop-Began
Medic ginecolog

Generalitati


Testul Babes-Papanicolau reprezinta un examen citologic (de analiza a celulelor) din colul uterin pentru depistarea anumitor anomalii structurale la nivelul acestui testut si prin care se realizeaza posibilitatea depistarii atat a cancerului de col uterin dar si depistarea daca la acest nivel exista o infectie: bacteriana, virala (HPV) ori parazitara sau fungica.

Ce inseamna testul Babes-Papanicolau

Testul Babes Papanicolau sau citologia cervico-vaginala ori PAP test reprezinta un test de screening ce ar trebui efectuat o data pe an, sau la orice indicatie a medicului specialist obstetrician (ori de cate ori acesta il recomanda), in special la femeile intre 35-50 de ani, dar recomandarea face referire la orice femeie care are o viata sexuala activa si nu inseamna ca dupa instalarea menopauzei nu ar trebui sa se efectueze in continuare acest tip de testare.

Este adevarat ca odata cu instalarea menopauzei acest fapt poate modifica testutul, dar in momentul efectuarii testarii acest fapt ar trebui mentionat si medicului ce interpreteaza analizele.

Testarea preleva o portiune mica de tesut prin scarificarea cu un segment mic si cu o serie de porozitati a stratului de suprafata regasit in col, apoi proba tisulara colectata va fi intinsa pe un frotiu (o lama) cu continut de mediu lichid pentru a fi observate modificarile fata de pattern-ul (modelul) normal al acestui tip de celule.

Repere anatomice si microbiologice

Colul uterin reprezinta segmentul de tranzitie intre vagin, care incepe de la orificul vaginal extern si care se continua prin acest col spre uter care reprezinta organul reproducator intern – uter.

La nivelul colului uterin care actioneaza intr-o oarecare masura si ca o bariera pentru a opri orice tip de infectie sa ajunga la nivel uterin. Intr-o exprimare mai abstracta se poate afirma ca cervix-ul uterin (colul) portiunea cea mai inferioara a uterului il protejeaza pe acesta de infectiile vaginului.

Insa exista o serie de agenti patogeni ce au tropism (sau afinitate) pentru celulele ce se regasesc la nivelul colului uterin, unul dintre acesti agenti este reprezentat de HPV sau Human Papiloma Virus, dar si de infectarii cu Chlamydia in mod repetat sau Trichomonas care este o parazitoza.

Ce trebuie retinut este ca desi HPV-ul este un factor predispozant si favorizant in aparitia cancerului de col uterin (cancerul cu mortalitatea nr.2 in Romania, in randul neoplasmelor) totusi exista peste 100 de subclase sau tulpini diferite ale acestui virus, din care doar putin mai mult de 40 au tropism (afinitate) pentru sistemul genital insa si mai putin si anume 2 subclase : 16, 18, 31 si 45 au cea mai mare predispozitie de a afecta aceste celule ale colului uterin.

Aceste infectii si in special cele ale HPV vor produce micro-leziuni repetate la nivelul colului si datorita faptului ca vor leza celulele colului acesta va incerca sa le inlocuiasca prin indepartarea celulelor afectate sau moarte si divizarea unor celule noi sanatoase. In cazul unor lezari naturale intr-un ritm ce ar reprezenta un ritm fiziologic de inlocuire organismul poate sa raspunda eficient si sa realizeze aceasta inlocuire in parametrii normali.

Insa in cazul prezentei acestor agenti patogeni inlocuirea necesara este mult prea accelerata si in procesul in care celulele lezate sunt inlocuite cu unele noi fie inlocuirea acestora numai are loc fie in procesul de divizare al unora noi se produce cu o serie de erori.

Aceste erori de multiplicare celulare reprezinta deja celule tumorale care daca sunt intr-un numar suficient de mic pot fi indepartate, insa daca acestea apar prea repede, prea multe nu mai sunt indepartate si vor produce neoplasmul, sau ceea ce se numeste cancerul de col uterin.

Pregatirea pacientei

Inainte de test pacienta cu cel putin 24 de ore pre-testare, dar cel mai indicat este cu 48 de ore inainte de procedura, sa nu efectueze dusuri vaginale, sa opreasca ovulele vaginale si nici tampoanele intravaginale cat si contactul sexual inainte de testare.

Totodata, pacienta trebuie sa nu se afle in perioada menstruatiei, iar daca este la menopauza este bine sa mentioneze acest fapt persoanei ce va interpreta testul.
Chiar inainte de efectuarea testarii trebuie ca vezica urinara sa fie golita.

Testul propriu-zis

Dupa cum a fost mentionat anterior se va efectua prelevarea de probe tisulare din col cu ajutorul unei periute de colectare si se pot efectua simultan testarea Papanicolau cat si testarea pentru prezenta virusului HPV.

Recoltarea trebuie sa fie atat endocervicala cat si exocervicala pe aceasi perie de recoltare, adica atat din canalul cervical (endocervical – interiorul colului uterin) cat si exocervical de pe peretii externi din vagin.

In primul rand se va folosi un speculum, acesta este un aparat care se insereaza pe marginile interne ale vaginului (sau pot fi folosite si valvele exploratorii) pentru a permite examinatorului sa aiba un acces mai usor la colul uterin, procedura care nu este dureroasa ci doar poate eventual produce un discomfort.

Recoltarea propriu-zisa se va face cu acea periuta endocervicala care are si o spatula Ayre, aceasta spatula are rolul de colectare a celulelor de pe cervixul uterin.

Dupa recoltarea celulelor cervizale se va intinde si fixa specimenul colectat pe o lama (frotiu) care se va analiza la microscop pentru a depista eventualele anomalii celulare de catre medicul de laborator sau medicul de anatomopatologie.

Kit-ul de recoltare este de unica folosinta si asadar steril, practic procedura nu prezinta nici un fel de risc de co-infectare sau de igiena necorespunzatoare.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele acestui test dureaza in medie cam 10-15 zile lucratoare, sau mai precis o perioada de timp de 2, 3 saptamani.

Daca testul prezinta modificari anormale nu inseamna neaparat ca vorbim de o infectare HPV si cu atat mai putin nu inseamna ca vorbim despre un neoplasm (cancer de col uterin), dar in mod clar inseamna ca va necesita fie o repetare a testului fie realizarea de o serie de analize suplimentare.

Realizarea acestui test trebuie sa ne confere informatii despre : modificari anormale celulare cauzate de infectii, prezenta agentilor patogeni sau de aparitia neoplasmului la acest nivel.

In general rezultatele testului trebuie sa releve informarea clasica de tipul :

- Aspect citologic normal : nu exista prezente celule anormale sau celule neoplazice ;

- Infectie/inflamatie : Aceasta inseamna de regula ca la nivelul celulelor din cervix exista prezente infectii virale sau bacteriene care pot modifica structura celulara a colului ;

- Anomalii : Celule anormale care pot insemna modificari pre-canceroase si unde se pot prezenta urmatoarele tipuri de modificari :

Modificarea celulelor de la nivelul epiteliului scuamos ceea ce inseamna ca este prezenta o infectie cu virusul HPV si poate releva un risc de celule neoformate, si nu neaparat existenta unor tumori la acest nivel.

In cazul acestui rezultat se recomanda de regula fie repetarea testului, sau o analiza mai detaliata care poate insemna si un test HPV dar cel mai adesea o analiza exploratorie a colului si anume colposcopia (efectuata doar de catre medicul ginecolog).

Leziuna intraepiteliala scuamoasa poate fi de grad scazut sau de grad inalt. Aceste leziuni daca sunt de grad scazut inseamna ca sunt situate la suprafata epiteliului si nu in profunzime accentuata, iar daca sunt situate in portiunea medie atunci aceasta inseamna ca este un grad inalt de leziune intraepiteliala.

In ambele cazuri se va recomanda colposcopia dar urmata cel mai adesea si de o testare histopatologica, adica prelevarea printr-o biopsie a unei portiuni mai mari de tesut si analizarea acestuia per ansamblu, fapt care se realizeaza cel mai adesea cu un pistol de biopsie.

Neoplasm/neoformatiuni prezente – cea ce inseamna formatiuni tumoral maligne prezente pe col si aceasta inseamna in speta cancer, unde trebuie efectuate mai apoi terapii fie medicamentoase fie chirurgicale ale colului sau terapii specific obcologice, de tipul chimioterapiei sau radioterapiei.

Cauze si factori de risc in modificarea citologica a colului

Exista factori directi precum:

- Infectarea biologica cu agenti patologici de tipul : virusi, bacterii, paraziti sau de alta natura, cel mai implicat in acest caz fiind HPV, sau mai precis un numar restrans de tulpini la acest nivel.

Cand vorbim despre HPV mai vorbim si de o serie de co-factori patogeni care pot agrava sau pot provoca aceste leziuni, precum este cazul fumatului, consumului de alcool, etc.

Mai este si cazul infectiilor vaginale repetate sau al anexitelor care nu sunt tratate adecvat sau nu sunt tratate deloc si astfel desi simptomatic nu se mai manifesta pot produce modificari la nivelul celulelor scuamoase din colul uterin ;

- Numarul ridicat de intreruperi de sarcina, care implica in mod automat si o microlezare a colului atat prin hegarele ce au rolul de a dilata colul cat si prin interventia cu chiruetra sau aspiratorul post-chiuretaj, un numar repetat de aceste interventii va produce leziuni repetate sau micro-leziuni care pot degenera in neoplasme de col uterin;

- Schimbarea prea rapida sau intr-un numar prea mare al partenerilor.

Fiecare partener poate aduce cu sine pe langa o infectie de care nici insusi sa nu fie constient, sau care ele in sine sa nu fie atat de grave, precum totodata si un pH diferit de cel obisnuit, dar cel mai adesea va aduce o modificare a florei bacteriene fiziologice de la nivel vaginal.

Altfel spus in prima instanta, orice partener nou este perceput la nivel celular ca un agent patogen/un factor agresor nou si astfel ca se pot produce leziuni in principal la nivelul colului ;

- Steriletul implantat incorect sau si mai des in cazul in care acesta are o durata la care trebuie schimbat sau extras complet (5, 10, 15 ani) si astfel in cazul mentinerii acestuia mai mult decat a fost indicat pot sa apara aceste modificari patologice.

Cine este cel mai indicat sa efectueze testarea Babes Papanicolau :

- Orice femeie care si-a inceput viata sexuala sau care are o viata sexuala activa, in special in cazul in care viata sexuala a debutat inainte de 18 ani. Frecventa la aceasta categorie de varsta este ideal de o data pe an,dar un minim de 2 ani ;

- Femeile care au parteneri sexuali multipli sau o schimbare frecventa a partenerilor sexuali ;

- Femeile ce sunt purtatoare sau au infectia cu HPV, infectie care va ramane in organismul uman odata contactata, toata viata;

- Femeile ce sunt cunsocute a avea un BTS (Boala cu transmitere sexuala) sau care au observat ca in ultima perioada de luni au avut numeroase infectii de tract urinar, vaginite sau anexite;

- Femeile ce au observat o accentuare a durerilor la menstruatie sau care au observat o modificare a acesteia ca durata sau ca si durere;

- Ori de cate ori este recomandat de catre medicul ginecolog;

Teste adiacente:

- Coploscopia (Explorarea imagistica a colului uterin efectuata de catre medicul ginecolog) ;

- Biopsia de col uterin (Prelevarea unei portiuni tisulare mai mare decat in cazul testului Babes-Papanicolau) si care este efectuata de catre medicul ginecolog iar interpretarea acestuia o va face un medic anatomopatolog de la laborator;

- Efectuarea unei secretii vaginale – Pentru a se observa co-existenta unor infectii vaginale colaterale, examinare efectuata tot de catre medicul ginecolog;

- Sumarul de urina – A se observa daca exista colateral o infectie urinara, sau daca tocmai aceasta infectie a provocat modificarea initiala a testului (ultimele doua : sumarul de urina si examenul de secretie) sunt valabile doar daca modificarile citologice de la testul Babes-Papanicolau au fost minori.


Citeste si despre:

Colposcopia si biopsia cervicala Infectiile vaginale micotice Cervicita cronica (rana pe col) Dr. Eugen CANE, medic primar obstetrica-ginecologie, ne vorbeste despre cancerul de col uterin si rezultatele PAP Testul Papanicolau anormal sau patologic Cum sa gestionezi optim tranzitia catre menopauza Testul Papanicolau - cand, cum si de ce se face Testul Babes Papanicolau - O investitie in sanatate Testul Babes Papanicolau - patologic Teste screening recomandate femeilor Testarea fertilitatii - Teste de infertilitate
Cere sfatul medicului ×