Sucul gastric este secretat de stomac, fiind compus din apa, acid clorhidric, pepsina (enzima), mucus si minerale.
El contribuie la digestia alimentelor din stomac, in special a acelora care contin proteine: carne, lapte, oua. In mod normal sucul gastric este acid.
In gastrita cronica, pelagra, in unele anemii, in tumorile stomacului, aciditatea gastrica este scazuta sau chiar lipseste.
Scaderea aciditatii gastrice se intalneste si la unele persoane sanatoase, mai ales dupa varsta de 60 ani, dupa un stres care poate opri secretia gastrica etc.
Un suc gastric cu aciditate scazuta nu mai are capacitatea de a digera suficient alimentele care contin proteine.
Acestea trecand nedigerate in intestin produc o serie de tulburari digestive (enterocolita).
Cresterea aciditatii gastrice (hiperaciditate) care se intalneste in gastritele acute, in ulcerul gastroduodenal precum si la persoanele sanatoase, dupa o alimentatie care excita secretia acida a stomacului (condimente, alcool, cafea) sau dupa tutun.
Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozeaza acidul clorhidric din sucul gastric. Sucul gastric se recolteaza dimineata cu un tub subtire de cauciuc care se inchide de catre bolnav pana ajunge in stomac (tubaj gastric).
Bolnavul nu trebuie sa inghita saliva caci se amesteca cu sucul gastric iar daca are o proteza dentara mobila trebuie sa o scoata (pericol de inecare). De asemenea, inainte de recoltare nu se vor consuma alimente, bauturi, nu se vor lua medicamente si nu se va fuma.
Pentru a se produce o secretie gastrica mai mare i se da persoanei respective sa bea o solutie slaba de alcool sau i se injecteaza o fiola de histamina. Sucul gastric se extrage cu o seringa si se analizeaza.
Aciditatea sucului gastric se exprima in grame de acid clorhidric la litru (g HCl ‰) sau in ml hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOHN: 10). Acidul din stomac poate fi in stare libera sau legat de alte substante.
Bila este o secretie a ficatului, care are rolul de a favoriza digestia grasimilor alimentare. Secretia biliara mai intai se colecteaza intr-un rezervor, in vezica biliara si de acolo se varsa in intestin dupa necesitatile organismului.
Din lichidul biliar se fac analize microscopice si bacteriologice.
Analizele microscopice urmaresc sa descopere leucocite, eritocite, levuri, paraziti (giardia sau lamblia), care in mod normal nu se gasesc in bila. Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii calculilor biliari.
Analizele bacteriologice depisteaza microbii cauzatori ai infectiilor biliare (vezi bilicultura).
In vederea analizelor, bila se recolteaza fie in spital, fie in policlinica. Sunt valabile aceleasi recomandari mentionate la analiza sucului gastric.
Extragerea bilei se face cu un tub subtire de cauciuc care se inghite de catre bolnav pana ajunge in duoden (tubaj duodenal).
Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila: proba A, care provine din canalul biliar, proba B care provine din vezica biliara si proba C, care provine direct din ficat.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.