Tulburarile endocrine induse de stres

Ce este cortizolul ?

Cortizolul, cunoscut drept hormonul stresului, este un hormon steroid, produs de glandele corticosuprarenale, doua glande endocrine mici situate la polul superior al rinichilor.

Sintetizarea cortizolului porneste de la colesterolul plasmatic, care va trece printr-o serie de reactii chimice.

Ulterior, va circula prin sange legat de proteine plasmatice precum corticosteroid biding protein si trancortina.

Reglarea secretiei de cortizol este influentata de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) de la nivel hipofizar prin mecanism de feedback negativ:

Cand cortizolul din sange are valori crescute, hipofiza va primi semnale de la receptorii de cortizol si va inhiba eliberarea de ACTH, scazand productia de cortizol de catre glandele suprarenale.

De asemenea, secretia de cortizol functioneaza dupa ritmul circadian, pe o perioada de 24 de ore, determinat de expunerea la lumina.

In functie de acest ritm se secreta cortizolul, care este maxim in primele ore ale diminetii si atinge un nivel minim la miezul noptii.

Rolul cortizolului

Cortizolul are mai multe functii in corp, esentiale pentru gestionarea stresului:

- Creste nivelul de glucoza din sange, oferind energie rapida pentru reactiile corpului.

- Ajuta la metabolizarea grasimilor, proteinelor si carbohidratilor, pentru a sustine procesele fiziologice necesare in timpul stresului.

- Suprima sistemul imunitar, reducand raspunsul inflamator (ceea ce ajuta sa previna reactiile imune excesive, dar poate face si corpul mai vulnerabil la infectii pe termen lung).

- Regleaza multe dintre functiile fiziologice ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac si tensiunea arteriala.

Legatura dintre cortizol si stres

Efectele cortizolului asupra organismului.

Atunci cand o persoana este expusa la o situatie stresanta, creierul (in special zona hipotalamusului si hipofizei) trimite semnale catre glandele suprarenale pentru a elibera cortizol.

Acest proces face parte din raspunsul „lupta sau fugi”, care este un mecanism evolutiv ce ajuta organismul sa faca fata amenintarilor.

Dar stresul cronic, pe termen lung va avea efecte negative asupra intregului organism.

Tipuri de stres

Stresul pe termen scurt: exista o eliberare rapida de cortizol in urma declansarii raspunsului de lupta sau fugi.

Acest tip de stres se intalneste in urmatoarele situatii: stres emotional acut (pericol iminent), interventii chirurgicale, infectii, traume, expunera la temperaturi extreme.

Acest tip de stres este unul benefic deoarece ne ajuta sa reactionam in situatiile fizice si psihice periculoase si amenintatoare

Stresul pe termen lung, cronic, cand exista o eliberare constanta de cortizol in exces.

Se poate intalni in cazul persoanelor cu: depresie, diabet zaharat, stres emotional de lunga durata.

Acest tip de stres este cel mai nociv si daunator organismului.

Semne si simptome

- crestere in greutate, predominant la nivel abdominal

- aparitia vergeturilor mari, rosii-violacei

- depresie, anxietate

- pofte constante de alimente dulci, cu instalarea rezistentei la insulina, si in cele din urma a diabetului zaharat de tip 2

- hipertensiune arteriala

- scaderea imunitatii, organismul fiind mai predispus la infectii

- scade masa musculara

- creste retentia de fluide

- favorizeaza aparitia acneei

- insomnie

Investigatii de laborator:

- cortizolul liber plasmatic: se recolteaza dimineata la ora 8 si la miezul noptii.

In mod normal, valoarea de la miezul noptii trebuie sa fie o treime din valoarea de dimineata.

In conditii de stres, valorile atat a celui matinal, cat si a celui de la miezul noptii vor fi crescute, putin peste limita superioara

- cortizolul liber urinar pe 24ore: in conditii de stress va avea valori normale

Situatii patologice cu cortizol crecut:

- boala si sindromul Cushing: semnele si simptomele de cortizol crescut vor fi mult mai evidente, iar dozarile de laborator vor arata valori cu mult crescute, ritmul de secretie fiind modificat.

In cazul bolii Cushing, RMN-ul de hipofiza va identifica tumora de la nivel hipofizar responsabila de secretia de ACTH si cortizol excesive; iar in cazul sindromului Cushing, un computer tomograf abdominal va evidentia formatiunea tumorala de la nivelul glandelor suprarenale, responsabila de secretia cortizolului in exces

Stresul si hormonii sexuali

De asemenea, stresul poate afecta productia hormonilor sexuali, ceea ce va afecta menstruatia si fertilitatea.

Explicatia este una destul de simpla: functia reproductiva necesita multa energie din partea organismului, iar in conditii de stres, reproducerea nu mai reprezinta o prioritate pentru corpul uman, creierul considerand ca nu este momentul potrivit pentru a sustine o sarcina, acesta isi va indreptanta atentia si rezervele spre nevoile de baza ( respiratie, digestie etc).

Astfel ca, hipotalamusul si hipofiza vor reduce secretia de hormon foliculostimulant (FSH) si luteinizant (LH), care la randul lor vor inhiba ovarele/testiculele sa produca hormonii necesari sarcinii.

In cazul femeilor cand se instaleaza amenoreea din cauza stresului, vorbim despre diagnosticul de amenoree hipotalamica.

Aceasta situatie este una frecventa in cazul sportivelor de performanta care fac antrenamente fizice intense si au o dieta restrictiva caloric, situatii pe care organismul le considera drept stress cronic.

Metode de a gestiona stresul

1. Eliminarea in masura in care este posibil a factorilor declansatori ai stress-ului: -activitatea fizica intensa
-  dietele sarace in calorii
-  alcoolul in exces
-  gestionarea depresiei cu ajutorul unui medic specialist psihiatru
-  mentinerea sub control a valorilor glicemice

2. Exercitii de respiratie: cu o mana pe abdomen si cu cealalta pe piept, inspira adanc pe nas, expansionand abdomenul, iar la expiratia pe gura, relaxeaza muschii abdominali.

Repeta aceste tehnici de respiratie timp de 10 minute, stand intr-o pozitie relaxanta, intr-un mediu linistit.

3. Petrece timp in natura: este esential mentinerea contactului cu natura. Timp de 30-40 minute in aer liber, ajuta la reducerea nivelului de cortizol.

Studiile au demenostrat ca activitatile in natura precum: gradinaritul, mersul pe iarba cu picioarele goale, sau pur si simplu plimbarea sau statul afara, ajuta la diminuarea nivelului de inflamatie si imbunatateste raspunsul imun.

4. Oricat de cliseic ar parea, mentinerea unei alimentatii echilibrate, ajuta la reducerea nivelului de cortizol. Consumul de alimente neprocesate, gatitul acasa, si evitarea spike-urilor glicemice contribuie la echilibrul hormonal.

5. Evitarea luminii artificiale inainte de somn: asa cum am mentionat, cortizolul este stimulat de expunerea la lumina. De aceea, este importanta evitarea expunerii la lumina inainte de somn, pentru a asigura un somn odihnitor.

6 . Invata sa spui NU: in incercarea de a-i multumi pe altii, majoitatea oamenilor uita de propria persoana, de aceea este important ca uneori sa spunem „Nu” anumitor situatii si oameni care nu aduc beneficii vietii noastre.

Concluzii

Cortizolul, prin efectele sale in intreg organismul, influenteaza starea de bine a corpului uman.

Este o adevarata provocare evitarea stress-ului cronic, dar este esentiala si necesita multa ambitie, pentru mentinerea sanatatii fizice, psihice si emotionale.

Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38067154/
https://academic.oup.com/jcem/article-abstract/109/9/2161/7693916?redirectedFrom=fulltext