Aditivii alimentari - potential perturbator endocrin

Actualizat: 07 Februarie 2025
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Consultant medical:

Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi

Ce sunt aditivii alimentari?


Conform Codex Alimentarius, aditivii alimentari sunt substante folosite ca ingrediente in prepararea alimentelor, nefiind consumate ca atare.

Rolul lor este de a spori proprietatile organoleptice ale alimentelor in timpul prepararii, ambalarii si transportului, pentru a imbunatati gustul, textura, culoarea, aspectul sau mirosul.

Astfel, crescand calitatea si durata de valabilitate a produsului final, aditivii cresc rata de vanzare a produselor.

Tipologie

Aditivii alimentari se impart in mai multe categorii dupa cum urmeaza:

• aditivi nutritionali – au rolul de a face produsele alimentare mai hranitoare,
• agenti de aroma – utilizati pentru a imbunatati gustul,
• agenti de colorare – folosite cu scopul de a face alimentele sa arate mai atractiv din punct de vedere vizual.

Cum se manifesta?

Perturbatorii endocrini sunt substante exogene care interfereaza fie cu hormonii naturali, fie cu receptorii acestora, perturband rolul fiziologic al hormonilor – acela de a sustine cresterea, dezvoltarea, reproducerea si metabolismul.

Chiar daca aditivii alimentari din alimentele procesate reprezinta o sursa importanta de perturbatori endocrini, mai exista si alte substante asociate cu produsele alimentare care au aceeasi actiune, precum plasticul din materialele de ambalare a alimentelor si pesticidele folosite in agricultura.

Exemple de aditivi alimentari cu efect perturbator endocrin

In alimentele procesate sunt adaugati anumiti conservanti, coloranti alimentari si plastifianti.

Efectul de perturbator endocrin a fost demonstrat in ceea ce priveste colorantii alimentari precum E127 (Rosu 3 sau Eritrozina) si E102 (Galben 5 sau Tartrazina), modul de actiune fiind imitarea sau interferarea cu semnalizarea hormonala.

O alta clasa de substante chimice cu efect dovedit este reprezentata de parabeni care au fost folositi drept conservanti, expunerea pe termen lung la acestia fiind asociata cu tulburari endocrine si afectarea fertilitatii.

E127 este un derivat din gudronul de carbune.

Rolul acestuia este de a oferi o nuanta puternica de rosu dulciurilor precum bomboanele, glazurile, gelatinele, jeleurile, torturile, deserturile cu aroma de capsuni sau cu umplutura de fructe.

Este folosit si ca agent de colorare pentru bauturile cu aroma de fructe si in cocktail-uri pentru a da o culoare rosie vibranta.

De asemenea, se adauga si produselor de carne procesata, precum carnatii si salamurile, precum si in lactatele cu aroma de fructe (iaurturi, inghetate, shake-uri) pentru a oferi o nuanta rosie.

Pe langa uzul in industria alimentara, eritrozina se foloseste si in preparatele farmaceutice (tablete si capsule) si in cosmetice (rujuri, farduri de obraz).

E102 este, la fel ca Eritrozina, un derivat din gudronul de carbune.

Aplicatia principala a acestuia o reprezinta utilizarea in industria alimentara datorita culorii galbene pe care o confera sucurilor, bauturilor energizante, racoritoare, sportive, apei aromate, bauturilor pudra, bomboanelor, jeleurilor, gumei de mestecat, prajiturilor, cremelor, budincilor, inghetatei, sorbetului si altor dulciuri, precum si muraturilor si sosurilor (mustar si dressing-uri pentru salate).

Parabenii reprezinta substante sintetice folosite drept conservanti in alimentele procesate cu scopul de a creste perioada de valabilitate.

Pot fi intalniti in sosuri, produse de patiserie si de cofetarie, sucuri de fructe, bauturi alcoolice si racoritoare.

Efectele aditivilor alimentari asupra sistemului endocrin

Ingestia de Eritrozina din alimentele procesate afecteaza absorbtia iodului de catre glanda tiroida si poate determina o scadere a sintezei si secretiei de hormoni tiroidieni.

In plus afecteaza si functia glandelor suprarenale, moduland reglarea normala a proceselor fiziologice.

Rosu 3 perturba reglarea expresiei genelor si a unor procese fiziologice aflate sub control tiroidian, astfel fiind demonstrate niveluri reduse de T3 si T4, precum si niveluri crescute de TSH ca raspuns la scaderea hormonilor tiroidieni, ceea ce poate sugera fie o disfunctie a tiroidei, fie un raspuns adaptativ al organismului la Rosu 3.

Conform unelor studii, E127 prezinta si activitate estrogenica, mimand sau moduland efectele estrogenului, afectand astfel reproducerea si alte procese dependente de acest hormon.

Pe de alta parte, E127 are efecte demonstrate antiestrogenice in anumite studii experimentale, astfel sugerandu-se impactul sau asupra semnalizarii hormonale.

Tartrazina se leaga de receptorii hormonali, precum cei ai estrogenului, avand capacitatea fie de a imita, fie de a bloca actiunea hormonului natural.

Rolul acesteia este de a modifica expresia genelor, intrucat legarea de receptorii de estrogen poate inhiba sau activa anumite gene specifice, afectand functiile celulare si procesele controlate hormonal.

De asemenea, a fost demonstrat si un efect indirect asupra sintezei hormonale prin afectarea disponibilitatii precursorilor hormonali care sunt indispensabili pentru sinteza unor hormoni specifici, precum si blocarea mecanismelor de feedback prin care este activata sinteza hormonala.

Moduland potential functia glandei tiroide si cea a suprarenalelor, E102 influenteaza metabolismul si productia de hormoni tiroidieni, corticosteroizi si a catecolaminelor.

Pe langa modificarile endocrine, Galben 5 determina si modificari epigenetice ale ADN-ului precum metilarea sau modificarea histonelor, ce au ca rezultat schimbarea tiparelor de expresie a genelor.

De asemenea, interactioneaza cu factorii de transcriptie nucleari, moduland inhibarea sau activarea genelor tinta.

Consumul de alimente ce contin parabeni inhiba activitatea enzimatica, precum aromataza, ce transforma hormonii androgeni in estrogeni si au o activitate estrogenica slaba, legandu-se de receptorii de estrogen, imitand efectele acestuia.

De asemenea, afecteaza si functia tiroidiana, scazand productia de hormoni tiroidieni.

Perturbatorii endocrini din materialele de ambalare

Plasticul folosit in ambalare reprezinta o sursa considerabila de perturbatori endocrini, prin reprezentantul bisfenol A (BPA) care se poate impregna din ambalaj in aliment, in special in momentul incalzirii si poate fi ulterior ingerat sau absorbit prin contact cu pielea.

Pe langa BPA, alta clasa de compusi ce mai poate fi gasita in materialele plastice este reprezentata de ftalati.

Pesticidele identificate drept perturbatori endocrini sunt organofosfatii, organocloruratii si piretroizii.

Modul de contaminare a alimentelor este variabil, inclusiv prin intermediul substantelor pesticide de pe culturi si a reziduurilor din sol si din sursele de apa.

Perturbatorii endocrini din aceste doua surse reprezinta surse de ingrijorare intrucat pot determina efecte nocive asupra reproducerii, dezvoltarii, metabolismului si functiei imunitare.

Efectele compusilor din materialele de ambalare a produselor alimentare si din pesticide asupra sistemului endocrin

Consumul de BPA poate determina imitarea sau modularea activitatilor estrogenului, prin legarea de receptorii acestuia si exercitarea unor efecte similare cu ale hormonului natural.

Astfel, in urma interactiunii cu receptorii, poate fi afectata semnalizarea hormonala si in consecinta, se pot altera procesele fiziologice reglate de estrogen.

Bisfenol A poate interfera cu productia si eliberarea de hormoni suprarenalieni, ovarieni si testiculari si poate afecta semnalizarea, productia, proteinele de transport si legarea de receptorii hormonilor tiroidieni, perturband echilibrul hormonal.

Modificarile epigenetice determinate de BPA sunt reprezentate de metilarea ADN-ului, modificari ale histonelor si modificarea expresiei microARN-ului.

In ceea ce priveste dezvoltarea sistemului reproducator, sunt afectate fertilitatea, comportamentele reproductive si productia de hormoni, iar studiile pe animale au demonstrat ca poate avea impact in dezvoltarea creierului, determinand modificari comportamentale, de memorie si in interactiunile sociale.

Un rol semnificativ il are expunerea in utero sau timpurie la Bisfenol A ce afecteaza metabolismul, cu rasunet asupra masei corporale, a rezistentei la insulina si a metabolismului grasimilor, crescand predispozitia la obezitate, diabet zaharat tip 2 si sindrom metabolic.

Printre pesticidele cu rol asupra sistemului endocrin se numara endosulfanul care imita actiunea estrogenului, iar in experimentele pe sobolani, determina atrofie testiculara si scade nivelurile de testosteron.

Fenilfenolul – unul dintre principalele ingrediente ale pesticidelor de uz casnic are acelasi efect de imitare a estrogenului.

Strategii de reducere a contaminarii cu perturbatori endocrini

- consumati alimente proaspete sau cat mai putin procesate

- eliminati sau reduceti consumul de alimente la conserva

- reduceti consumul de alimente si bauturi care sunt ambalate in plastic

- nu incalziti mancarea in recipiente din plastic in cuptorul cu microunde

- evitati sa beti apa din sticle de plastic care au stat la temperaturi ridicate, de exemplu in masina parcata la soare

- nu serviti bauturi fierbinti in recipiente de plastic

- prioritizati gatitul si mancarea proaspata si evitati consumul de alimente procesate

- cautati pe eticheta ambalajelor din plastic “fara BPA”

- evitati bauturile si alimentele de culoare puternica

- evitati folosirea colorantilor in timpul prepararii dulciurilor

Concluzii

Avand in vedere ca utilizarea perturbatorilor endocrini in industria alimentara a devenit o practica obisnuita, este foarte important sa nu se neglijeze rezultatele studiilor cu privire la impactul expunerii asupra organismului.

Minimizarea expunerii la aceste substante poate fi influentata de catre consumatori, facand alegeri alimentare in cunostinta de cauza si optand pentru produse cat mai putin procesate si ecologice.

Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0045653524006532
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0960076098000272
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37913820/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6309890/


Citeste si despre:

Aditivii alimentari Pericolele pentru sanatate aduse de colorantii alimentari Ce boli pot declansa colorantii alimentari? Cele mai toxice E-uri alimentare Legatura dintre hormonii alimentari din carnea de pui si pubertatea precoce Cum sa gestionam ranile si arsurile superficiale acasa: Ghid de prim ajutor Pot fi periculosi indulcitorii alimentari? Ce trebuie sa stii la cumpararea preparatelor de Paste? Lucruri importante pe care trebuie sa le stii despre salam Alimentele procesate la copii – pericol in farfurie Interactiunea alimentelor cu medicamentele