Amigdalectomie - cand si de ce este indicata scoaterea amigdalelor

Publicat: 08 Iulie 2021
Autor: SfatulMedicului

Ce este amigdalectomia


Amigdalectomia este indepartarea chirurgicala a amigdalelor, doua bucati de tesut in forma ovala situate in partea din spate a gatului.

Aceasta procedura era in trecut frecvent utilizata ca remediu obisnuit pentru tratarea infectiilor si inflamatiilor amigdalelor (amigdalita). Astazi, amigdalectomia se efectueaza de obicei pentru apneea in somn (afectiune respiratorie care produce pauze in actul respiratiei in timpul somnului), insa poate reprezenta totusi un tratament atunci cand amigdalita apare frecvent sau nu raspunde la alte tratamente.

Amigdalectomia poate fi necesara si pentru tratarea altor tulburari de respiratie si a altor afectiuni care produc o marire exagerata a amigdalelor.

Ce este amigdalita?

Amigdalele reprezinta doi ganglioni limfatici situati in spatele gatului, de o parte si de alta. Acestea functioneaza ca un mecanism de aparare si ajuta la prevenirea infectarii organismului. Acestea reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar impotriva bacteriilor si virusurilor care patrund in organism pe cale orala. Aceasta functie poate face amigdalele deosebit de vulnerabile la infectii si inflamatii. Cand amigdalele se infecteaza, afectiunea se numeste amigdalita.

Amigdalita poate aparea la orice varsta, dar este o boala obisnuita in copilarie. Cel mai adesea este diagnosticata la copiii de la varsta prescolara pana la adolescenta. Simptomele includ dureri in gat, amigdale umflate si febra.

Aceasta afectiune este contagioasa si poate fi cauzata de o varietate de virusuri si bacterii obisnuite, inclusiv streptococi. Amigdalita cauzata de streptococi poate provoca complicatii grave daca nu este tratata adecvat.

Simptomele amigdalitei

Simptomele posibile ale amigdalitei includ:

- durere in gat;
- dificultate sau durere la inghitire;
- o voce ragusita;
- respiratie urat mirositoare;
- febra;
- frisoane;
- dureri de urechi;
- dureri de stomac;
- dureri de cap;
- sensibilitatea maxilarului si a gatului de la ganglionii limfatici umflati;
- amigdalele eritematoase si tumefiate (rosii si umflate);
- amigdalele care au pete albe sau galbene – posibile colectii de puroi.

La copiii foarte mici, se poate observa, de asemenea, o iritabilitate crescuta, un apetit scazut sau salivare excesiva.

Cauzele amigdalitei

Amigdalele, sunt prima linie de aparare impotriva bolilor. Acestea produc celule albe in sange care ajuta corpul sa lupte impotriva infectiilor.

Amigdalele combat bacteriile si virusurile care patrund in corp prin gura si nas. Cu toate acestea, amigdalele sunt vulnerabile la infectia acestor invadatori.

Amigdalita poate fi cauzata de un virus, cum ar fi raceala obisnuita, sau de o infectie bacteriana, cum ar fi streptococul de grup A.

Amigdalita virala

Virusurile sunt cea mai frecventa cauza a amigdalitei. Pe langa virusul care cauzeaza raceala obisnuita, mai sunt si altii care pot provoca amigdalita, cum ar fi:

• rinovirusuri
• Virusul Epstein-Barr
• Virusul hepatitei A
• HIV

Atentie, daca aveti amigdalita virala, nu luati antibiotice, deoarece acestea nu sunt eficiente in cazul virusurilor. Adresati-va medicului pentru un tratament adecvat!

Amigdalita bacteriana

Aproximativ 15-30% din cazurile de amigdalita sunt produse de bacterii. Cel mai adesea este vorba de bacterii streptococice, dar si alte bacterii pot provoca si amigdalita.

Amigdalita bacteriana este mai frecventa la copiii cu varste cuprinse intre 5 si 15 ani.

Medicul dumneavoastra va poate prescrie antibiotice pentru tratarea amigdalitei bacteriene, insa doar daca sunt necesare, pe baza simptomatologiei si a examenului clinic efectuat de acesta.

Tipuri de afectiune

Amigdalita acuta

Amigdalita este foarte frecventa la copii. De fapt, aproape fiecare copil este probabil sa faca amigdalita cel putin o data.

Daca simptomele dureaza aproximativ 10 zile sau mai putin, se considera amigdalita acuta. Daca simptomele dureaza mai mult sau daca amigdalita revine de mai multe ori pe parcursul anului, poate fi amigdalita cronica sau recurenta.

Amigdalita acuta este posibil sa se remita cu tratament simptomatic administrat la domiciliu, dar in unele cazuri poate necesita si alte tratamente care necesita prescriptie medicala.

Amigdalita cronica

Simptomele amigdalitei cronice continua mai mult decat cele acute. Astfel, durerea de gat, respiratia urat mirositoare (halitoza), ganglionii limfatici sensibili la nivelul gatului, pot persista o perioada mult mai lunga decat in cazurile acute.

Amigdalita cronica poate provoca, de asemenea, mici „pietre”, alcatuite din celulele moarte, saliva si alimente, care se acumuleaza in criptele amigdaliene (crapaturile amigdalelor). Acestea se pot desface singure sau pot necesita interventia medicului pentru indepartarea lor.
Medicul dumneavoastra va poate recomanda si amigdalectomia pentru a indeparta chirurgical amigdalele daca va confruntati cu amigdalita cronica.

Amigdalita recurenta

Ca si in cazul amigdalitei cronice, un tratament standard pentru amigdalita recurenta este amigdalectomia. Amigdalita recurenta este adesea definita ca:
• dureri in gat sau amigdalita de cel putin 5 pana la 7 ori intr-un an
• aparitii de cel putin 5 ori in fiecare din ultimii 2 ani
• aparitii de cel putin 3 ori in fiecare din ultimii 3 ani

O lucrare de cercetare din 2018 sugereaza ca amigdalita cronica si recurenta poate fi cauzata de un biofilm in pliurile amigdalelor. Biofilmul este reprezentat de comunitati de microorganisme cu rezistenta crescuta la antibiotice care pot provoca infectii repetate.

Genetica poate fi, de asemenea, un motiv pentru amigdalita recurenta.

Diagnosticul amigdalitei

Diagnosticul se bazeaza pe un examen fizic al gatului. Medicul poate preleva, de asemenea, secretii din gat, tamponand usor partea din spate a gatului. Proba va fi trimisa la un laborator pentru a identifica cauza infectiei.

Daca este necesar, medicul va poate preleva un esantion de sange pentru o hem leucograma completa. Acest test poate arata daca infectia dumneavoastra este virala sau bacteriana, ceea ce poate influenta optiunile de tratament.

Cand sa va adresati medicului?

Ar trebui sa consultati un medic daca aveti urmatoarele simptome:
•febra mai mare de 39,5C
•slabiciune musculara
•rigiditate a gatului
•o durere in gat care nu dispare dupa 2 zile
In cazuri rare, amigdalita poate determina umflarea gatului excesiva incat provoaca probleme de respiratie. Daca se intampla acest lucru, solicitati asistenta medicala imediata.

Complicatiile amigdalitei

Persoanele care sufera de amigdalita cronica pot incepe sa aiba apnee obstructiva in somn. Acest lucru se intampla atunci cand amigdalele se tumefiaza, blocand accesul aerului prin caile aeriene, impiedicand pacientul sa doarma bine, ceea ce poate duce la alte probleme medicale daca nu este tratata al timp.

De asemenea, este posibil ca infectia sa se inrautateasca si sa se raspandeasca in alte zone ale corpului. Aceasta este cunoscuta sub numele de celulita amigdaliana.
Infectia poate determina dezvoltarea unei acumulari de puroi in spatele amigdalelor, numita abces peritonsilar. Acest lucru poate necesita drenaj si interventie chirurgicala.
Daca nu respectati tratamentul si antibioticele nu distrug bacteria, este posibil sa se dezvolte complicatii. Acestea includ febra reumatica( reumatism articular acut) sau glomerulonefrita poststreptococica.

Tratamentul amigdalitei

Un caz usor de amigdalita nu necesita neaparat tratament, mai ales daca un virus, cum ar fi cel care produce raceala, este raspunzator de infectie.
Tratamentele pentru cazuri mai severe de amigdalita pot include antibiotice sau amigdalectomie.
Daca o persoana se deshidrateaza din cauza amigdalitei, este posibil sa aiba nevoie de lichide intravenoase. Medicamentele antiinflamatoare pot ameliorarea durerile din gat si pot ajuta, de asemenea, la procesul de vindecare.

Cand este recomandata amigdalectomia?

In ceea ce priveste amigdalectomia, exista mai multe motive pentru care aceasta se impune. insa cel mai frecvent este recomandata daca:
• Amigdalele cauzeaza dificultati de respiratie in timpul somnului
• Pacientul se confrunta cu amigdalita cronica sau recurenta, neresponsiva la tratament medicamentos.

Procedura poate fi recomandata si in cazul in care:

• O infectie care are ca rezultat o colectie de puroi in spatele amigdalelor (abces amigdalian) nu se imbunatateste cu tratamentul medicamentos sau cu o procedura de drenaj.
• Este prezent tesut canceros malign, intr-una sau ambele amigdale sau exista suspiciune de malignitate
• Apar sangerari recurente din vasele de sange de pe suprafata amigdalelor sau din jurul acestora.
• Pacientul se plange de respiratie urat mirositoare (halitoza) din cauza resturilor blocate in crapaturile amigdalelor.

La ce va puteti astepta?

Amigdalectomia se face de obicei ca o procedura ambulatorie. Acest lucru inseamna ca veti putea pleca acasa la scurt timp dupa operatie. O noapte de spitalizare se poate impune daca apar complicatii, daca interventia chirurgicala se face la un copil mic sau daca aveti o afectiune complexa.

Riscuri

Amigdalectomia, ca si alte interventii chirurgicale, prezinta anumite riscuri:

• Reactii la anestezice- cefalee, greata, varsaturi sau dureri musculare
• Umflarea limbii si acoperisul moale al gurii (palatul moale) - pot cauza probleme de respiratie, in special in primele ore dupa operatie
• Sangerari in timpul interventiei chirurgicale
• Sangerari in timpul vindecarii
• Infectii.

Manifestari post amigdalectomie

Problemele obisnuite dupa o amigdalectomie includ urmatoarele:
• Durere moderata pana la severa in gat timp de una pana la doua saptamani
Durere in urechi, gat sau maxilar
• Greata si varsaturi pentru cateva zile
• Febra usoara timp de cateva zile
• Respiratie urat mirositoare timp de pana la doua saptamani
• Umflarea limbii sau a gatului
• Anxietate sau tulburari de somn la copii

Sfaturi pentru o recuperare rapida si completa

• Luati medicamente pentru durere conform instructiunilor chirurgului sau personalului spitalului;
• Este important sa consumati multe lichide dupa operatie pentru a evita deshidratarea. Apa rece este o alegere buna;
• Alimentele usor de inghitit, cum ar fi pireurile de fructe si legume, sunt cele mai bune alegeri imediat dupa operatie. Alimente precum inghetata si budinca pot fi adaugate la dieta daca sunt tolerate. Alimentele usor de mestecat si de inghitit trebuie adaugate in dieta cat mai curand posibil. Evitati alimentele acide, condimentate, tari sau crocante care pot provoca dureri sau sangerari;
•Odihna la pat este importanta in primele cateva zile dupa operatie, iar activitatile obositoare - cum ar fi alergatul sau mersul cu bicicleta - ar trebui evitate timp de doua saptamani dupa operatie.

Cat dureaza procesul de vindecare dupa o amigdalectomie?

Vindecarea dupa o amigdalectomie poate fi diferita pentru fiecare persoana:
• Durerea este frecventa si se poate agrava la 3 sau 4 zile dupa operatie. Aceasta durere este adesea mai intensa dimineata si poate dura pana la 2 saptamani. Medicul dumneavoastra va va prescrie un plan de tratament pentru a va ajuta sa simtiti cat mai putina durere si disconfort;
• Pot aparea modificari de culoare ale mucoasei in zona din care amigdalele au fost indepartate. Cand zona se vindeca complet in aproximativ 3 pana la 4 saptamani, decolorarea va disparea;
• Ar fi bine sa va planificati o saptamana de odihna acasa, dupa amigdalectomie si sa limitati activitatea fizica intensa timp de 2 saptamani;
• Exista riscul de sangerare dupa o amigdalectomie. Riscul scade dupa 10 zile.

Ce ar trebui sa mananci dupa o amigdalectomie?

Dupa o amigdalectomie, cel mai bun sfat pentru o recuperare adecvata este sa va asigurati ca beti suficiente lichide. Alimentele moi si / sau reci sunt adesea mai usor de tolerat in prima saptamana, insa in functie de gradul de tolerabilitate individuala, puteti adauga alimentele preferate pe care le puteti suporta. Ar trebui totusi sa evitati alimentele tari si condimentate.

Tratamentul la domiciliu

In cazurile usoare de amigdalita, in care tratamentul chirurgical nu este necesar, puteti recurge la remedii casnice pentru a trece mai usor peste infectie.

Exista mai multe tratamente pe care le puteti incerca acasa pentru a ameliora durerea de gat din amigdalita:
• consumati multe lichide
• odihniti-va
• faceti gargara cu apa calda sarata de mai multe ori pe zi
• folositi un umidificator pentru a umezi aerul din casa
• evitati fumul

Preventie

Pentru a reduce riscul de a face amigdalita, stati departe de persoanele care au infectii active. Daca aveti amigdalita, incercati sa va tineti departe de ceilalti pana cand nu mai sunteti contagios.

Asigurati-va ca aveti obiceiuri bune legate de igiena orala. Spalati-va mainile des, mai ales dupa ce ati intrat in contact cu cineva care are dureri in gat, sau care tuseste sau stranuta.

Concluzii

Amigdalita acuta este o infectie care, desi pare banala, necesita tratament adecvat pentru a nu se croniciza. Spalatul pe maini frecvent, o igiena orala corecta si pastrarea distantei fata de persoanele bolnave va pot ajuta sa stati la distanta de eventuale infectii.

In functie de gravitatea infectiei cu care va confruntati, de complicatiile aparute si de frecventa cu care apare amigdalita, medicul dumneavoastra va poate recomanda ca si tratament amigdalectomia.

Nu uitati insa ca nu doar amigdalita se trateaza cu aceasta interventie chirurgicala.
Amigdalectomiile pentru tratarea apneei obstructive de somn si a altor afectiuni care nu sunt legate de infectii pot imbunatati calitatea vietii unui pacient atunci cand alte strategii de tratament nu au fost benefice.


Citeste si despre:

Faringita streptococica acuta Bolile sistemice determinate de infectiile orale Ce sunt pietrele pe amigdale? Abcesul periamigdalian Dictionar medical de confuzii in bolile digestive Solutia naturala pentru varice si hemoroizi Informatii esentiale despre amigdalita Sforaitul Infectiile urechii Amigdalita foliculara Care sunt manifestarile amigdalitei?