Fibrilatia ventriculara

Generalitati

Fibrilatia ventriculara reprezinta o tulburare severa a ritmului normal al inimii , cu potential fatal si reprezinta principala cauza de moarte subita cardiaca.

Boala se caracterizeaza prin absenta coordonarii contractiei fibrelor miocardice ventriculare. In fibrilatia ventriculara miocardul nu se misca uniform (intr-o miscare unica care sa imprime coloanei de sange directie si viteza) ci mai degraba tremura. Daca aceasta tulburare de ritm (aritmie) se mentine mai mult de cateva minute, pacientul poate muri deoarece circulatia sangvina devine incapabila sa asigure nevoile de oxigen ale organismului. Specialistii descriu aceasta tulburare ca o activitate segmentata, haotica si asincrona a inimii. Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala!

Fibrilatia ventriculara este o boala relativ frecventa in populatia europeana (in special in tarile nordice) si incidenta anuala de mortalitate prin ea este de 6 la 10.000 de cazuri de moarte cardiaca. Studiile epidemiologice au demonstrat ca barbatii sunt mai frecvent afectati comparativ cu femeile, desi dupa o anumita varsta (70 de ani) procentele se echilibreaza. Exista 2 varfuri ale incidentei fibrilatiei ventriculare: in primele 6 luni de viata si intre 55- 75 de ani.

Cauze

Inima este organul ce pompeaza permanent sange in organism, cu o frecventa medie de 75 de batai/ minut, intr-un ritm constant. Daca acest ritm este grav afectat (printr-o aritmie ca fibrilatia ventricula) inima nu isi mai indeplineste rolul de pompa si perfuzia organelor vitale este compromisa. Daca fibrilatia ventriculara nu se opreste la timp, se instaleaza sincopa si ulterior, decesul.

Fibrilatia ventriculara apare cel mai frecvent in cadrul unor afectiuni cardiace (de cele mai multe ori pe fondul bolii cardiace ischemice, insa si in cardiomiopatii, miocardita), supradoze de droguri sau tulburari grave ale echilibrului acido- bazic.

Totusi, etiologia exacta a fibrilatiei ventriculare ramane incomplet cunoscuta - studii post-mortem (efectuate pe cadavrele autopsiate) au relevat prezenta unui infarct miocardic acut ca patologie cu potential declansator in foarte multe cazuri.Specialistii considera ca exista o serie de modificari fiziopatologie si electrofiziologice care in final determina declansarea fibrilatiei ventriculare. Daca aceasta nu este tratata, evolutia pacientului este deosebit de grava, cu o mortalitate de aproximativ 100%.Cauzele de aparitie sunt clasificate in cauze cardiace si noncardiace.

Cauzele cardiace pot fi afectiuni structurale de tipul ischemiei miocardice sau infarctului miocardic determinat de boala atreosclerotica (ateroscleroza este cel mai frecvent incriminata in obstructia vaselor coronare si declansarea fenomenelor ischemice), cardiomiopatii (dilatative, hipertrofice), stenoza aortica, disectie de aorta, tamponada cardiaca, miocardite, afectiuni cardiace congenitale. Afectiunile cardiace nonstructurale incriminate sunt: accidente traumatice in care este lezat cordul (electrocutari), sindroame de preexcitatie, blocuri de conducere intracardiace.

Cauzele noncardiace includ:
- Cauze pulmonare: bronhospasm, aspiratie de corpi straini, apnee de somn, hipertensiune pulmonara primara, embolism pulmonar, penumotorax in tensiune;
- Cauze metabolice: acidoza, tulburari ale echilibrului acido bazic;
- Cauze toxice: actiunea unor toxice, sepsis;
- Cauze neurologice: convulsii, accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice).

Exista si situatii cand fibrilatia ventriculara apare pe un fond aparent sanatos, insa adesea pacientii au factori de risc pentru un eveniment cardiac: fumeaza, sunt hipertensivi sau diabetici. Fibrilatia ventriculara idiopatica (fara o cauza decelabila) apare la 1% din cazurile de moarte subita, la 14% din pacientii sub 40 de ani si la 3% din pacientii care fac fibrilatie ventriculara in absenta unui infarct miocardic.

Simptomatologie

Pacientii cu fibrilatie ventriculara isi pierd constienta deoarece organele vitale nu mai sunt perfuzate. Atacul survine brusc, fara sa existe semne si simptome premonitorii.

Cu o ora inainte ca pacientul sa lesine, poate sa prezinte simptome care sa indice o posibila afectiune cardiaca:
- Durere toracica (avand caracterele durerii anginoase);
- Dispnee (respiratie dificila);
- Oboseala intensa;
- Palpitatii;
- Sincopa;

-Ameteli;
- Tahicardie (in special in cazurile foarte grave).

Daca pacientul nu este resuscitat cat mai repede (in maxim 5 minute) apar leziuni cerebrale ireversibile care vor lasa sechele permanente (daca acesta este, totusi, scos din fibrilatie si salvat).

Investigatii paraclinice

Datorita gravitatii situatiei, starea pacientului este investigata cat mai rapid pentru ca o data stabilit diagnosticul de certitudine, sa se initieze si tratamentul.
Clinic, la examenul fizic se constata:
- Puls foarte slab;
- Zgomote respiratorii reduse;
- Stare de incostienta;
- Absenta raspunsurilor la stimuli.
Traseul electrocardiografic este foarte important deoarece arata modificarile prin care trece muschiul cardiac in cursul fibrilatiei ventriculare. De asemenea, la EKG se pot observa si alte tulburari sau conditii ce pot creste riscul pacientului.

Alte investigatii efectuate pacientilor cu fibrilatie ventriculara (dupa ce starea lor este stabilizata sau dupa ce sunt adusi la camera de garda) sunt:

-Ecocardiografie pentru evaluarea structurala si functionala a cordului;
- Radiografie toracica: poate evidentia edemul pulmonar, cardiomegalia, leziuni traumatice, penumonii de aspiratie;
- Analize de laborator: determinari ale nivelul electrolitilor serici, inclusiv calciu si magneziu, ale enzimelor cardiace;
- Hemoleucograma (pentru a stabili daca exista si anemie);
- Dozarea gazelor sangvine (pentu a se obiectiva acidoza sau hipoxemia);
- Investigatii toxicologie (daca contextul clinic o cere).

Tratament

Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala si trebuie tratata cat mai repede si corect.
Daca pacientul sufera un stop cardiorespirator prin fibrilatie ventriculara in afara spitalului, este imperativ anuntarea imediata a serviciului de urgenta, apeland 112, iar pana la sosirea personalului medical specializat, sa fie acordat primul ajutor de baza:

- pacientul se pune in pozitie de siguranta,

- se asigura permeabilizarea cailor respiratorii superioare,
- se asigura respiratia artificila prin tehnica gura- la gura sau gura la nas ;
- se practica compresie toracica externa (masaj cardiac - comprimarea sternului cu 4-5 cm, cu o frecventa de 100 compresii/minut).

Personalul specializat trebuie sa lucreze contra cronometru. Intr-o situatie de urgenta de acest tip sunt efectuate investigatiile de maxima importanta, urmand ca starea pacientului sa fie apoi reevaluata complet cand acesta este stabilizat.
Specialistii vor continua (sau vor initia) manevrele de prim ajutor si resuscitare cardiopulmonara, si vor transporta pacientul de urgenta la spital.

Tratarea fibrilatiei ventriculare consta in conversie electrica a ritmului ventricular prin aplicarea de socuri electrice cu defibrilatorul extern. Tratamentul este continuat la camera de garda a spitalului.
Socul electric este menit sa induca o activitate electrica in cord care sa stimuleze apoi inima sa isi reia singura functia si sa uniformizeze contractia musculara. Defibrilarea eficienta (care sa permita cordului sa isi reintre in functie) depinde de doi factori importanti:
- timpul scurs intre debutul fibrilatiei ventriculare si instalarea defibrilarii;
- starea metabolica a miocardului si rezerva functionala a inimii;
Rata de succes a defibrilarii scade cu 5- 10% cu fiecare minut scurs de la declansarea fibrilatiei ventriculare, iar eficienta ei poate fi prezisa in functie de aspectul traseului EKG.

Ghidurile terapeutice sunt foarte clare privind pasii care trebuie facuti in vederea stabilizarii pacientului. Starea acestuia este evaluata la fiecare 2 minute, sincronizarea defibrilarii cu manevrele de resuscitare fiind foarte importanta. Daca situatia o impune se administreaza si medicamente care sa amelioreze statusul cardiac al bolnavului si sa corecteze eventuale complicatii care s-au instalat ca urmare a ischemiei.
In timpul resuscitarii se corecteaza si starile ce pot complica tratamentul si evolutia pacientului: hipovolemia, hipoxia, acidoza, hiper/hipokalemia, hipoglicemia, hipotermia, tromboza (coronara, pulmonara).

Scopul tratamentului este de a incheia episodul de fibrilatie, a restabili ritmul electric al inimii si a corecta debitul cardiac. Succesul tratamentului scade pe masura ce se prelungeste durata ischemiei. Defibrilarea este sustinuta prin tratament medicamentos ce poate include vasopresoare, antiaritmice, electroliti.
Vasopresoarele (vasopresina, adrenalina) se administreaza pentru a creste presiunea de perfuzie prin vasele inimii (si astfel se amelioreaza irigarea cordului). Agentii antiaritmici sunt indicati in special daca defibrilarea si tratamentul vasopresor nu amelioreaza starea pacientului sau se administreaza dupa o conversie electrica eficienta pentru a preveni recurentele.

Alte medicamente ce pot fi utilizate (in functie de contextul clinic, boli asociate si evolutia tratamentului): sulfatul de magneziu, propranolol (sau alte betablocante), bicarbonatul de sodiu (daca trebuie tratata hiperkalemia care poate sa stea la originea fibrilatiei ventriculare sau acidoza indusa de stopul cardiac prelungit).
Pacientii care au supravietuit unei fibrilatii ventriculare si care sunt la risc pentru a dezvolta un alt episod de acest tip au indicatie de defibrilator cardiac implantabil, menit sa previna moartea subita de etiologie cardiaca.
Daca pacientul ramane in coma dupa reconversie se pare ca cel mai bine este sa fie tinut cateva ore in stare hipotermica (temperatura organismului sa fie cu cateva grade mai scazuta decat in mod normal). Astfel de terapii par a reduce mortalitatea si a imbunatati prognosticul.

Prognostic

Prognosticul pacientilor care au supravietuit ramane rezervat si depinde foarte mult de timpul scurs de la instalarea fibrilatiei si pana la initierea tratamentului (cat timp organsimul a fost privat de oxigen). Defibrilarea rapida este ceea care face diferenta intre sechele permanente sau afectiuni ce pot fi recuperate.
Sechelele permanente dupa resuscitare depind in mod direct de gradul afectarii sistemului nervos central in timpul fibrilatiei ventriculare. Daca nu se intervine prompt, dupa 4 minute, prognosticul este nefavorabil. Daca resuscitarea intarzie mai mult de 8 minute, rata de supravietuire este foarte redusa (este doar teoretica).

Rata de supravietuire (variaza intre 2- 25%) depinde de foarte multi factori:
- zona in care se afla pacientul: rurala, urbana,
- accesul la servicii medicale de urgenta,
- istoricul medical al pacientului,
- etc;

Complicatii

Cea mai frecventa complicatie a fibrilatiei ventriculare este decesul.

Pentru supravietuitori, complicatii posibile pot fi:
- Coma;
- Tulburari neurologice (asemanatoare celor din accidentele vasculare cerebrale);
- Leziune miocardica;
- Aritmii de postdefibrilare;
- Pneumonii de aspiratie;
- Leziuni aparute in cursul manevrelor de resuscitare (daca acestea au fost foarte energice);
- Leziuni tegumentare (datorita utilizarii defibrilatorului).

Consultarea unui specialist

Indiferent de relatia pe care o avem cu posibila victima (rude, prieteni sau necunoscuti), daca aceasta persoana manifesta simptome sugestive sau isi pierde cunostinta in apropierea noastra, trebuie sa apelam imediat serviciul de urgenta la 112 pentru ca pacientul sa poata primi ajutorul de care are nevoie.

Prevenire

Masurile de prevenire a fibrilatiei ventriculare sunt foarte variate si includ:
- Utilizarea unui defibrilator implantabil;
- Administrarea unui tratament cronic care sa controleze eventualele boli ce pot reprezenta factori de risc pentru aparitia fibrilatiei ventriculare;
- Participare la cursuri de prim ajutor si resuscitare cardiorespiratorie (un sfat util pentru rudele pacientilor care au fibrilatie ventriculara sau probleme cardiace care reprezinta un risc de aparitie a acesteia);
- Daca pacientul are infarct miocardic acut, administrarea de beta-blocante (de tipul metoprolol) are efecte benefice si protejeaza impotriva fibrilatiei, scazand si mortalitatea prin evenimente cardiace.

Programeaza-te rapid

Dr. Andrei Irina
Centrul Medical Veridia - Bucuresti

Dr. Jalba Pavel
Centrul Medical Veridia - Bucuresti

Dr. Roxana Mihaela Popescu - Moraru
Clinica Neolife Bucuresti - Bucuresti