Candidomicozele: etiologie, complicatii si tratament
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Generalitati
Candidomicozele sau candidozele cutaneo-mucoase reprezinta un grup de afectiuni dermatologice, determinate de anumiti fungi din specia Candida, care afecteaza atat mucoasele, cat si tegumentele.
Aceste candidoze se dezvolta cel mai bine in mediul umed si cald, de aceea si localizarea lor specifica. Levurile infecteaza doar stratul superficial de la nivelul mucoaselor, in special genitala si bucala sau stratul cornos al epidermului.
In momentul in care ciuperca evolueaza spre o zona unde tegumentul este uscat, nu mai inainteaza, datorita lipsei umezelii.
Afectarea mucoaselor duce la procese inflamatorii si la aparitia scuamelor umede, ce iau un aspect caracteristic de culoare alb spre galben, cu aspect branzos.
Cuprins articol
Etiologie
Candida face parte din cea de a doua grupa de ciuperci dupa dermatrofiti, iar din cele peste 100 de specii, in special Candida albicans este cea mai des responsabila de producerea bolii.
Factori etio-patogenici favorizanti:
1. Conditii de expunere la umiditate excesiva a tegumentelor si mucoaselor, cum ar fi: bucatarii, spalatoresele etc. Tot aici se incadreaza si sugarii cu scutecele umede, din cauza persistentei urinei;
2. Antibioterapia sistemica in doze prea mari sau in cure prea lungi care perturba flora tegumentara si distrug bacteriile saprofite si treptat apar zone expuse la aparitia leziunilor;
3. Alte tratamente sistemice, cum ar fi corticoterapia, curele de citostatice, radioterapia, ce deprima sistemul imun al pacientului, devenind astfel predispus la infectii fungice;
4. Boli generale cum ar fi: diabetul zaharat, boala Addison, obezitatea, hipotiroidia, limfomul Hodgkin, neoplazii viscerale, alcoolismul cronic, infectia HIV/SIDA sunt stari debilitante care scad rezistenta organismului la infectii;
5. Factorii iritativi locali determinati de produse de igiena locala, de transpiratia excesiva sau chiar de anumite bijuterii care pot determina reactii adverse si aparitia leziunilor candidozice.
Clasificarea candidozelor cutaneo-mucoase
1. Candidoze cu afectarea mucoaselor ce cuprind candidozele genitale cu afectare vulvovaginala si balanita candidozica
Candidoze bucale cuprind stomatita candidozica si glosita candidozica. Aceasta mare clasa cu subclasele ei determina afectiuni precum vulvovaginita candidozica, o afectiune acuta ce se poate transforma in cronica daca nu este tratata corespunzator.
Se manifesta prin leucoree intensa, urmata de senzatie de usturime si prurit intens si apare in special la femeile tinere si active sexual, dar poate aparea si la femeile gravide, la cele cu o igiena intima deficitara, cele care iau anticonceptionale, antibiotice sau care poarta lenjerie intima neadecvata.
Tratamentul poate fi local, sistemic sau combinat, bazat pe antimicotice fie orale, fie sub forma de ovule sau crema. De retinut este faptul ca trebuie tratati ambii parteneri pentru a evita reaparitia bolii.
O alta afectiune intalnita la barbati este numita balanita candidozica cu localizare la nivelul mucoasei glandului. Factorii favorizanti sunt igiena deficitara sau contactul sexual neprotejat cu partenere care au vaginita micotica, iar la cei mai in varsta diabetul zaharat sau tratamentul cu antibiotice sunt cateva dintre cauze.
Tabloul clinic apare rapid dupa contactul sexual sau dupa antibioterapie si se manifesta prin: eritem cu aparitia micilor leziuni la nivelul santului balano-preputial sau chiar mici eroziuni punctiforme, insotite de secretie alb cremoasa specifica si senzatie de arsura locala.
Tratamentul este unul topic cu diverse antimicotice sub forma de crema si un gel intim ce contine antimicotic. Daca apar recidive se initiaza tratament antimicotic oral la ambii parteneri daca este cazul.
2. Candidozele mucoasei bucale
Stomatita candidozica cuprinde afectarea mucoasei bucale, intalnita atat la nou-nascut, cat si la adult sau varstnic.
La adult se poate manifesta sub doua forme: acuta, intalnita frecvent dupa antibioterapie, imunodeprimati, si cronica, ce apare la persoanele in varsta, cu proteze dentare si igiena orala deficitara.
Forma acuta se manifesta prin aparitia unui eritem la nivelul mucoasei jugale, gingivale si palat, ce se extinde in unele cazuri si spre comisuri. Pe suprafata afectata apar leziuni albicioase cu depozite cremoase si aspect grunjos, care pot fi indepartate cu o spatula.
La nou-nascuti si sugari, afectiunea mai poarta denumirea si de margaritarel sau muguet si apar niste depozite cremoase, initial punctiforme, care apoi se extind fie lingual, fie pe palat, iar cauza frecventa este infestarea de la mama in timpul nasterii naturale, a igienei defectoase a tetinelor si suzetelor sau chiar dupa o cura de antibiotic.
Forma cronica recurenta o intalnim la pacientii suferinzi cu comorbiditati multiple asociate afectiunii curente, dar si in cazul celor asistati social sau bolnavi cu TBC pulmonar.
Glosita reprezinta afectarea limbii cu ciuperca Candida albicans si se intalneste sub doua forme: acuta si cronica sau chiar in asociere cu stomatita candidozica.
Tabloul clinic este unul relativ simplu de diagnosticat, cu o limba specifica incarcata cu depozite albicioase, ce poate acoperi intrega zona sau partial.
Culoarea este alba, dar poate varia pana la maro sau chiar negru, papilele linguale sunt hipertrofiate si au aspect leucoplazic. La acestea se adauga si factorii iritanti precum fumatul, protezele dentare, cariile, igiena deficitara, disbioze intestinale ce intretin procesele inflamatorii.
Tratamentul candidozelor orale este bazat tot pe antimicotice topice si sistemice. Pentru a obtine un efect rapid, tratamentul trebuie urmat minim 10-14 zile sau macar 3-4 zile pana ce dispar simptomele.
Complicatii si recomandari
Daca nu se mentine tratamentul corect, candidoza poate evolua spre faringe sau chiar pana la nivelul tubului digestiv si atunci tratamentul trebuie urmat pe o perioada mai lunga de timp, dar devine si hepatotoxic.
Se recomanda hepatoprotector atunci cand tratamentul este oral. Inainte de a initia tratamentul este bine sa se faca un exudat faringian si lingual pentru a vedea exact tipul ciupercii, daca mai exista si alti agenti patogeni, la ce antifungic este sensibil sau rezistent pentru a merge tintit pe schema terapeutica.
Concluzii
Dat fiind faptul ca sunt afectiuni tot mai des intalnite din cauza antibioterapiei initiate tot mai frecvent si a factorilor iritanti, preventia ramane esentiala si trebuie sa contina o igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor pentru a elimina focarele deja existente.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
