Multa lume nu este constienta de faptul ca si barbatii pot dezvolta cancer mamar. In SUA, in fiecare an, aproximativ 1300 de barbati dezvolta carcinom (cancer) al glandei mamare. Barbatii ce descopera ca sufera de aceasta afectiune sunt adeseri surprinsi, confuzi si capata un sentiment de izolare. Varsta medie de diagnostic este 65 de ani, dar aceasta maladie se poate instala si la barbati mai tineri.
Cat de frecventa este boala?
In SUA, la fiecare 100 de femei ce dezvolta cancer mamar, un barbat este diagnosticat cu aceeasi maladie. Incidenta este de aproximativ 0,1-3,4 cazuri la 100.000 barbati /an. Astfel, cancerul mamar la barbat este o neoplazie foarte rara, lucru ce explica nivelul redus de cunostinte al publicului larg legat de aceasta boala.
Ca si in cazul cancerului mamar la femeie, cauzele exclusiv determinante sunt inca in studiu. Barbatii prezinta tesut glandular mamar ce se afla sub influenta hormonala. O posibila cauza ar fi estrogenul in exces, mai ales in perioada pubertatii. Barbatii ce prezinta sindrom Klinefelter au un risc crescut de a dezvolta cancer mamar, precum si cei ce iau estrogeni sau compusi asemanatori estrogenului. Hormonii androgeni (si posibil progesteronul) exercita o actiune protectoare. Barbatii care au un deficit de hormoni androgeni (de exemplu, cei ce prezinta atrofie testiculara in urma unei infectii orhitice sau cei cu testicul necoborat) au risc crescut de a face cancer mamar.
Tumorile cerebrale si alte afectiuni asociate cu o secretie crescuta de prolactina au fost implicate in anumite cazuri de cancer mamar. Barbatii ce lucreaza in otelarii, uzine, laminoare sau orice alt mediu cu un grad crescut de caldura au un risc usor crescut de a dezvolta cancer mamar (probabil datorita supresiei termice a secretiei de androgeni). Ca si in cazul femeilor, iradierea zonei pieptului creste riscul de a dezvolta cancer mamar. In cele din urma au fost identificati si factori genetici in anumite cazuri de cancer de san.
Exista un fond genetic al bolii?
Intr-un studiu efectuat in Islanda, a fost identificata o puternica tendinta familiala, aproximativ 40% din cazurile de cancer mamar la barbati diagnosticate in ultimii 40 de ani au fost identifcate in 21 de familii. Un istoric familial de cancer mamar (atat la femei cat si la barbati) este caracteristic barbatilor cu cancer mamar. Genele cancerului mamar BRCA-1 si BRCA-2 sunt inca in studiu in aceasta populatie. Pana astazi, mutatii la nivelul genei BRCA-2 (dar nu si BRCA-1) au fost identifcate la un grup semnificativ de barbati cu cancer mamar.
Ginecomastia (predispozitia catre "san de femeie") este o conditie in care sanul barbatului creste in dimensiuni si devine sensibil. In anumite cazuri, exista modificari hiperplastice iar diagnosticul diferential cu cancerul este dificil de facut. Nu a fost raportat nici un caz in care ginecomastia sa evolueze spre carcinom, dar au fost raportate 2 cazuri de ginecomastie asociata cu modificari atipice ce sugereaza ca o asemenea transformare este posibila. Principala problema consta in aceea ca diagnosticul diferential intre ginecomastie si cancer mamar este uneori dificil de facut. Ambele afectiuni determina aparitia de mase subareolare si ambele se asociaza cu durere si sensibilitate crescuta (desi aceste conditii sunt mai specifice ginecomastiei).
Cel mai frecvent simptom este aparitia unei mase la nivelul sanului. Aceasta este de obicei de consistenta ferma, nedureroasa si cu dispozitie subareolara (tumori pot aparea si in alte zone). In diferite studii, dimensiunea medie a tumorii este de 2,5 cm. Datorita distantei reduse fata de mamelon, frecvent pot aparea retractie mamelonara, ulceratii sau distructii (aproximativ jumatate dintre pacienti sufera aceste modificari). Secretiile mamelonare, seroase sau sangvinolente, sunt anormale si trebuie investigate citologic, galactografic sau prin biopsie. Intr-un anumit tip de cancer mamar, boala Paget, se poate instala o iritatie la nivelul mamelonului. Biopsia este necesara pentru a pune diagnosticul.
Deoarece majoritatea pacientilor prezinta o masa palpabila, citologia care presupune aspiratul celulelor cu ac fin este foarte utila. Aceasta manevra este realizata de catre personal medical specializat. Un ac fin este introdus in masa respectiva si se aspira celule pentru a fi ulterior examinate la microscop. Secretiile mamelonare pot fi colectate pe o lama de sticla si examinate la microscop. Biopsia poate fi necesara pentru a confirma diagnosticul. Deorece afectiunea este foarte rara, nu este necesar un screening populational prin mamografie, ecografie sau alte metode. Indivizii cu risc crescut de a dezvolta boala necesita evaluari periodice.
Cea mai mare parte a tesutului mamar este concentrata in zona posterioara mamelonului si areolei mamare la barbat. La majoritatea barbatilor acest tesut este rudimentar. Hormonii androgeni au rolul de a suprima orice tendinta de proliferare ductala. Pe masura ce barbatii imbatranesc, nivelurile de hormoni androgeni se reduc, astfel incat se poate produce in mod fiziologic o marire de volum a sanului. In marea majoritate a cazurilor, acest fenomen este asimptomatic si nu pune probleme.
Datorita dispozitiei tesutului mamar la barbat, zona de declansare a neoplaziei este posterior fata de mamelon/areola. La acest nivel se gaseste o bogata retea limfatica atat la barbat cat si la femeie, astfel incat celulele neoplazice au acces usor la reteaua limfatica a organismului.
Influente hormonale
Asocierea cea mai puternica este cu estrogenul. Procentul de responsivitate al receptorilor la estrogeni (de la 64% la 87%) este semnificativ mai mare la barbatii si femeile suferind de cancer mamar. Riscul de dezvoltare al acestei neoplazii este mai mare la barbatii ce prezinta o scadere a sensibilitatii la androgeni. De asemenea si un nivel crescut de prolactina este considerat un factor etiologic.
Histologia la barbati comparativ femeile
Intr-un studiu reprezentativ, din 46 de cazuri de cancer mamar dezvoltat la barbati, 4 au fost noninvazive (in situ) si 42 au fost invazive. Marea majoritate a tumorilor invazive prezentau un grad scazut de diferentiere histologica si nucleara. Neoplaziile invazive erau in principal carcinoame ductale infiltrative (tipul histologic intalnit cel mai frecvent la femei cu cancer mamar) si un tip combinat ductal si cribiform. In alte studii, carcinomul ductal infiltrativ a fost tipul principal histologic. Carcinomul lobular, boala Paget si leziunile in situ se intalnesc rar la barbati.
Notiunea de "stadializare" este folosita pentru a descrie gradul de extindere al tumorii. Acelasi sistem de stadializare este utilizat atat la femeie cat si la barbat pentru cancerul mamar. Acest limbaj standardizat permite medicilor si cercetatorilor sa descrie in mod cat mai corect gradul de extindere al bolii.
Litera T (de la tumora) descrie dimensiunile tumorii si gradul de distructie tisulara locala. Litera N (de la noduli limfatici) ofera informatii in legatura cu invazia statiilor ganglionare si cat de extinsa este aceasta invazie. Litera M (de la metastaza) ne spune daca exista sau nu metastaze.
In marea majoritate a cazurilor, barbatii se prezinta la medic cu boala in stadii mai avansate decat femeile. Nu se stie exact daca aceasta se datoreaza unui diagnostic mai tardiv, unei boli mai agresive la barbati, anatomiei glandei mamare la barbati care permite un acces mai rapid al celulelor neoplazice la sistemul limfatic al organismului sau altor factori.
Tratamentul depinde de stadiul de evolutie al bolii.
Tratament chirurgical
Chirurgia reprezinta prima linie de aparare si este folosita pe scara larga. Stadiile I si II sunt operabile local si pot fi tratate in general prin mastecomie radicala modificata. Stadiile mai avansate pot necesita mastectomie radicala sau pot fi tratate printr-o interventie mai putin radicala asociata cu radio si/sau chimioterapie. Dupa tratamentul chirurgical, decizia de a continua cu radioterapie sau chimioterapie se ia in functie de stadializarea exacta a bolii. Aceasta decizie este luata dupa ce medicul anatomo-patolog examineaza tumora si nodulii limfatici excizati in timpul operatiei.
Tipuri de interventie chirurgicala
Mastectomia radicala modificata este asemanatoare ca interventie cu modul in care se practica la femeie. Aceasta interventie a inlocuit, in majoritatatea cazurilor, mastectomia radicala care era recomandata in trecut. Conturul peretelui toracic si functia bratului sunt prezervate prin aceasta interventie. In functie de cantitatea de tesut gras si tesut glandular mamar pe care o avea pacientul, asimetria rezultata in urma operatiei este minima si greu de observat. Prin aceasta interventie sunt excizate mamelonul si areola mamara, intregul tesut mamar si nodulii limfatici regionali. Nu sunt excizati si muschii pectorali.
Mastectomia radicala este o interventie mult mai extinsa prin care sunt excizate mamelonul, areola, intreg tesutul mamar, muschiul pectoral subadiacent si nodulii limfatici regionali. Pierderea muschiului pectoral determina o scadere a functionalitatii bratului si o modificare a aspectului peretelui toracic la acel nivel.
Chirurgia reconstructiva
Asa cum se cunoaste destul de putin despre faptul ca si barbatii pot suferi de cancer mamar, se presupune ca, chirurgia reconstructiva este o optiune adresata exclusiv femeilor. Trebuie cunoscut faptul ca aceasta optiune este oferita si barbatilor in conditiile in care in urma operatiei apar diformitati si asimetrii, pierderea conturului mamelonar sau orice alte probleme.
Tratamentul chimioterapic
Tratamentul chimioterapic adjuvant pare sa imbunatateasca supravietuirea la barbatii ce prezinta extinderea neoplaziei la nivelul ganglionilor limfatici. In conditiile in care varsta barbatilor ce dezvolta aceasta neoplazie este suficient de inaintata iar majoritatea tumorilor prezinta receptori pentru estrogeni, tratamentul adjuvant cu Tamoxifen este util.
Tratament radioterapic
La anumiti pacienti, radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului. Insa, daca la femei se practica asocierea intre excizia limitata a tumorii si radioterapie, acest lucru este mai greu de realizat la barbat datorita existentei unei cantitati mult mai mici de tesut mamar. De asemnea, conservarea sanului la barbat nu se considera a avea o atat de mare importanta ca si in cazul femeilor.
Atunci cand se compara barbati si femei de aceeasi varsta si cu boala aflata in acelasi stadiu, supravietuirea este aceeasi, in majoritatea studiilor. Insa, in cel putin un studiu, supravietuirea barbatilor a fost mai redusa decat la femei, presupunandu-se ca acest lucru s-ar datora anatomiei sanului la barbat care face ca tumora sa se dezvolte in proximitatea limfaticelor dermice si subareolare, raspandirea bolii fiind mai rapida.
In cele din urma, deoarece barbatii sunt diagnosticati in stadii mai avansate ale bolii decat femeile, prognosticul acestei maladii este destul de slab. Ca si in cazul cancerului mamar la femei, stadiul si gradingul tumorii sunt factori importanti de prognostic. Alti factori de prognostic precum: statusul receptorilor estrogenici, catepsina D, C-erb-B2 si p53 sunt inca in studiu.
Cancerul mamar la barbati este o boala rara dar afecteaza aproximativ 1000 de barbati pe an in SUA. Varsta medie de aparitie este 60 de ani dar aceasta boala se poate instala si la varste mai mari sau mai mici. De multe ori exista un diagnostic tardiv si prezentarea la medic se face de obicei intr-un stadiu tardiv.
Orice umflatura la nivelul sanului, secretie mamelonara sau modificare la nivelul sanului ar trebui investigata.
In general este necesara interventia chirurgicala; mastectomia radicala modificata este cea mai frecventa interventie utilizata. Chirurgia reconstructiva este necesara in cazul in care in urma operatiei de mastectomie au rezultat diformitati estetice sau functionale.
Un tratament instituit rapid poate avea ca rezultat o supravietuire pe termen lung.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.