Screeningul cancerului colo-rectal - importanta si metode

Ce este cancerul colo-rectal

Cancerul colo-rectal este un tip de cancer care apare in colon sau rect, parti ale sistemului digestiv. Se dezvolta de obicei din polipi adenomatosi, care sunt excrescente anormale de tesut in mucoasa colonului sau rectului. In timp, acesti polipi pot deveni cancerosi.

In ciuda progresului medico-stiintific si a metodelor de diagnostic timpuriu, cancerul colo-rectal ramane una dintre afectiunile cu impact semnificativ asupra calitatii vietii si supravietuirii pacientilor, prin prisma unei lipse de informare cu privire la posibilitatile de screening ale acesteia.

Ce inseamna screening? Cine este la risc de a dezvolta cancer?

Screeningul unei afectiuni inseamna efectuarea unor investigatii cu scopul de a detecta o boala cat mai devreme in evolutia acesteia, pentru a asigura o sansa mai mare de supravietuire si un tratament eficient.

La baza dezvoltarii neoplasmului colo-rectal stau multipli factori, atat de mediu, cat si genetici. Componenta genetica, desi mai redusa procentual, joaca un rol important, astfel incat screeningul la pacientii cu rude de gradul I cu cancer este imperios.

De asemenea, se recomanda evaluare periodica si in randul pacientilor care au in antecedentele personale cancer, polipi colonici, boli inflamatorii intestinale, diabet, colecistectomie sau iradiere in sfera abdomino-pelvina.

Dieta saraca in fibre, vitamine si nutrienti, precum si alimentatia bogata in alimente procesate, alcool, carne rosie, grasimi predispun la aparitia cancerului colo-rectal.

Obezitatea, tutunul si sedentarismul reprezinta alti factori de risc.

In randul factorilor de protectie impotriva cancerului colo-rectal regasim alimentatia bogata in fructe si legume, peste, vitamine si fibre, precum si consumul (non-abuziv) de aspirina si antiinflamatoare nesteroidiene.

Cand se recomanda screeningul

Desi initial varsta de screening a pacientilor era stabilita la 50 de ani, American Cancer Society a decis reducerea pragului de varsta la 45 de ani.

Astfel,screeningul cancerului colo-rectal este recomandat incepand cu varsta de 45 de ani la pacientii cu risc moderat (fara istoric personal sau familial, fara alte afectiuni digestive subiacente, fara radioterapie in antecedente). Pacientii cu risc crescut, precum cei cu istoric de cancer personal sau familial si cei cu boli inflamatorii intestinale necesita screening chiar si la varste mai tinere si la intervale mai frecvente.

In cazul rudelor de grad I ale unui pacient cu cancer, este indicat un screening cu cel putin 10 ani mai devreme decat varsta la care acesta a fost diagnosticat.

Screeningul pacientilor cu boli inflamatorii intestinale precum boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragica incepe la 6-8 ani de la debutul simptomelor si se efectueaza ideal la fiecare 1-2 ani de la colonoscopia initiala de screening.

Care sunt metodele de screening

Desi cea mai utila metoda de detectie este colonoscopia, screeningul cancerului colo-rectal se poate efectua in mai multe feluri:

• Metode invazive: colonoscopia, desi in teorie neplacuta pentru pacient, este standardul de aur in detectia precoce atat a leziunilor precursoare cancerului (ex. polipi), cat si a tumorilor colo-rectale.

Disconfortul pacientului poate fi ameliorat sau inlaturat cu ajutorul sedarii sau anesteziei intraprocedurale.

Colonoscopia presupune vizualizarea cu ajutorului unei camere a intreg colonului si o parte din intestinul subtire, permitand totodata prelevarea de biopsii din leziunile evidentiate. In cazul polipilor, colonoscopia dobandeste si o valoare terapeutica, prin posibbilitatea de a exciza polipii cu risc de transformare maligna.

• Metode non-invazive: acestea se pot grupa in teste de scaun, de sange si metode imagistice.

Cele mai utilizate sunt testele de scaun care detecteaza hemoragiile oculte in scaun, adica sangerarile care nu pot fi vizibile cu ochiul liber (ex. test FOBT, FIT). Desi par mai putin neplacute pentru pacient, testele pozitive nu sunt automat atribuite cancerului colo-rectal, ci pot fi rezultatul a unor alte patologii precum hemoroizi, diverticuli, polipi sau boli inflamatorii.

Din acest motiv, pacientii cu un test de hemoragie oculta pozitiv necesita evaluare ulterioara cu autorul colonoscopiei. Alte teste de scaun pot identifica o serie de biomarkeri genetici sau ADN, insa nu sunt intrebuintate la scara larga.

Testele de sange, inca incomplet standardizate, nu se utilizeaza frecvent in practica medicala. In ceea ce priveste metodele imagistice, pacientul poate opta pentru videocapsula endoscopica sau colonografia CT/RM. Acestea, desi neutilizate de rutina, pot servi la detectarea polipilor si a cancerului colo-rectal in situatii particulare, avand insa dezavantajul de a nu putea preleva biopsii.

Asadar, pacientii la care s-a detectat cancerul folosind aceste metode, necesita ulterior o colonoscopie cu biopsii, in vederea stabilirii diagnosticului de certitudine.

Un alt aspect de luat in calcul este ca videocapsula nu se recomanda in tumorile care blocheaza lumenul colonului, deoarece aceasta poate ramane impactata la acest nivel, determinand ocluzie intestinala.

• Computer tomografia si RMN-ul standard nu sunt considerate metode eficiente de screening, deoarece nu permit diagnosticul polipilor mici sau a tumorilor incipiente. Acestea sunt rezervate cazurilor diagnosticate, in vederea stabilirii extensiei tumorale si a eventualelor metastaze la distanta.

Cum putem depasi frica de colonoscopie

Majoritatea pacientilor declara o reticenta in a efectua colonoscopia, din cauza posibilului disconfort generat de insuflarea aerului necesar pentru a vizualiza intreg colonul.

Beneficiile screeningului depasesc de cele mai multe ori teama si riscul de complicatii asociate procedurii (rare, dar existente), motiv pentru care un consult in prealabil la medicul gastroenterolog poate elimina aceste griji.

Pregatirea corespunzatoare pre-colonoscopie, anestezia intraprocedurala, precum si sprijinul oferit de personalul medical sunt cheia unei colonoscopii eficiente. Detectarea precoce a polipilor cu risc de transformare permite indepartarea acestora, iar identificarea unui cancer colo-rectal in stadiu precoce permite abordarea unei plaje mult mai mari de optiuni terapeutice care sa asigure vindecarea bolii si o calitate a vietii similara celei de dinainte de diagnostic.

Concluzii

Cancerul colo-rectal ramane una dintre afectiunile cu impact semnificativ asupra calitatii vietii si supravietuirii pacientilor, prin prisma unei lipse de informare cu privire la posibilitatile de screening ale acesteia.

Beneficiile screeningului depasesc de cele mai multe ori teama si riscul de complicatii asociate procedurii (rare, dar existente), motiv pentru care un consult in prealabil la medicul gastroenterolog poate elimina aceste griji.

Pregatirea corespunzatoare pre-colonoscopie, anestezia intraprocedurala, precum si sprijinul oferit de personalul medical sunt cheia unei colonoscopii eficiente. Detectarea precoce a polipilor cu risc de transformare permite indepartarea acestora, iar identificarea unui cancer colo-rectal in stadiu precoce permite abordarea unei plaje mult mai mari de optiuni terapeutice.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10182334/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-cancer/in-depth/colon-cancer-screening/art-20046825
https://www.cancer.gov/types/colorectal/screening-fact-sheet