Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie
Gastrita este o afectiune caracterizata prin inflamatia mucoasei stomacului, observata in cadrul investigatiilor endoscopice sau imagistice. Atat tabloul clinic, cat si cauzele responsabile de aparitia acesteia sunt variate, motiv pentru care tratamentul adaptat fiecarui pacient, prescris de medicul gastroenterolog, reprezinta cheia vindecarii leziunilor.
Evolutia gastritei poate lua forma acuta sau cronica, iar in functie de agentul cauzator, aceasta se poate clasifica astfel:
Dintre aceste cauze, infectia cu Helicobacter pylori si gastrita cronica atrofica autoimuna se afla printre cele mai frecvente forme, ambele prezentand un risc aditional de cancer gastric important.
Asa cum am mentionat anterior, evolutia gastritei poate fi acuta sau cronica, simptomatologia fiind de asemenea dependenta de caracterul temporal. Daca in gastrita acuta, simptomele sunt mai zgomotoase, in gastrita cronica pacientii pot fi asimptomatici sau pot prezenta simptome relativ nespecifice, ce necesita investigatii suplimentare.
In cazul gastritei acute, pacientii acuza debutul brusc al durerii abdominale, cel mai frecvent in epigastru (capul pieptului), insosita de simptome precum greata si varsaturi sau balonare. Suplimentar, in prezenta complicatiilor, pacientii se pot prezenta la camera de garda cu hemoragie digestiva, manifestata prin varsaturi cu sange sau in "zat de cafea", precum si scaune melenice (negre ca pacura).
In contrast, gastrita cronica este adesea asimptomatica sau paucisimptomatitca, lucru care intarzie diagnosticul si prezinta un risc de progresie catre complicatii importante, printre care si neoplasmul gastric. Dintre cei simptomatici, majoritatea prezinta episoade recurente de disconfort abdominal ce poate varia de la o simpla jena epigastrica pana la dureri de intensitate deranjanta pentru pacienti, la care se adauga greata, balonarea, senzatia de satietate precoce si ocazional tulburarile de tranzit.
Este important sa mentionam ca simptomele cancerului gastric sunt in general la fel de nespecifice ca cele asociate gastritei, diferentierea fiind dificila in absenta unor investigatii de specialitate, iar intarzierea diagnosticului poate face diferenta intre un tratament curativ si unul paliativ.
In functie de agentul cauzator, pacientii pot prezenta manifestari aditionale specifice altor boli (exemplu tulburari de tranzit si scadere ponderala in boala Crohn, leziuni purpurice in vasculite, asocieri cu alte boli autoimune precum tiroidita sau diabetul zaharat, boala celiaca etc.) sau pot declara aparitia simptomelor in legatura cu evenimente stresante sau consumul de substante, respectiv radioterapie.
Diagnosticul porneste de la anamneza si examenul obiectiv, care vor fi completate de medicul specialist cu diverse investigatii, in functie de suspiciunea clinica generata:
Cu exceptia formelor acute hemoragice care pot necesita tratament de oprire a sangerarii in urgenta, managementul gastritei cuprinde modificari ale stilului de viata si tratament farmacologic.
Cea mai importanta etapa in tratamentul unei gastrite, atunci cand Helicobacter pylori este incriminat drept cauza, este eradicarea infectiei, deoarece aceasta incetineste sau chiar opreste progresia lezionala, previne aparitia altor leziuni si contribuie la vindecarea mucoasei.
Alte masuri necesare includ:
Tratamentul medicamentos presupune o combinatie de medicamente antisecretorii, la care poate fi necesara adaugarea schemelor antibiotice de eradicare H.pylori sau medicatie individualizata patologiilor responsabile de aparitia secundara a gastritei.
Anumite forme de gastrita pot necesita si agenti care sa actioneze ca un protector al mucoasei si sa promoveze vindecarea. Desi majoritatea acestor medicamente se elibereaza fara reteta, recomandam adresarea catre un medic gastroenterolog, deoarece acestea pot nu doar sa fie ineficiente atunci cand nu se stie exact cauza aparitiei gastrite, ci si prezenta reactii adverse pe termen scurt sau lung.
Este important sa mentionam o categorie speciala de pacienti cu simptome similare gastritei, fara a se putea evidentia o cauza responsabila sau leziuni mucosale in cadrul endoscopiei. Acesti pacienti prezinta ceea ce se numeste "dispepsie functionala", o entitate dificil de manageriat, prin raspunsul slab la tratamentul clasic. De multe ori, pacientii necesita o abordare cu rabdare, explicarea patologiei pe intelesul lor si colaborarea cu un psiholog si medic psihiatru, pentru psihoterapie, tehnici de relaxare si medicatie complementara.
Prognosticul gastritei este variabil cu tipul de gastrita, insa in majoritatea cazurilor aceasta poate fi controlata eficient, cu minimizarea riscului de complicatii.
Principalele complicatii asociate gastritei sunt: ulcerul peptic, deficite vitaminice, anemie, purpura trombocitopenica, cancer gastric si conform unor studii, o crestere a asocierii cu sindom metabolic si boala hepatica asociata disfunctiei metabolice.
Concluzii
Desi aparent inofensiva, gastria poate impacta viata pacientului in absenta unui diagnostic precoce si a tratamentului adecvat. Puteti solicita asistenta medicala impotriva gastritei, in cazul in care simptomele sunt noi, de lunga durata sau se agraveaza din cauza unor evenimente stresoare.
Recomandam consultul medical de specialitate la aparitia oricaruia dintre aceste simptome si in special, in cazul agravarii lor sau debutul unor simptome de alarma, deoarece pot fi marca unor complicatii precum cancerul gastric sau a unei patologii non-digestive:
Implementarea unui stil de viata corespunzator, care este la indemana oricui, combinat cu tratamentul medical individualizat determina oprirea progresiei lezionale, promovarea vindecarii mucoasei si preventia cancerului gastric.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544250/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.