Gastrita, ulcer sau doar o senzatie de arsura?

Generalitati

Simptomele de natura digestiva au de multe ori dezavantajul de a fi nespecifice, prezenta lor putand fi cauzata nu doar de afectarea unor organe diferite, ci chiar si de afectiuni diferite la nivelul aceluiasi organ, motiv pentru care adresarea catre medicul gastroenterolog este utila in elucidarea provenientei acestora.

De asemenea aceste manifestari se pot suprapune, creand confuzie si, in absenta unui consult medical de specialitate, generand abordarea tratamentului "dupa ureche", lucru care nu doar ca nu trateaza cauza adevarata, ci poate chiar avea efecte nocive. 

Simptome

Care sunt simptomele principale ce ne pot duce cu gandul la o afectiune a tractului digestiv superior?

Principalele simptome pe care pacientul le afirma in cadrul anamnezei sunt:

• durerea in etajul abdominal superior- trebuie stabilite toate caracterile durerii: localizare, iradiere, daca este agravata sau ameliorata de anumiti factori, debutul si periodicitatea ei, intensitatea, simptomele asociate. 
• senzatia de arsura, cunoscuta medical drept "pirozis", reprezinta o durere cu caracter de arsura localizata cel mai des in capul pieptului, cu posibila iradiere superior, spre gat
• balonarea- un simptom nespecific, poate fi fiziologica (secundar distensiei produse de anumite alimente) sau patologica 
• regurgitatiile (refluxul continutului gastric in cavitatea bucala) sau eructatii (refluxul involuntar de aer in cavitatea bucala)
• greata sau varsaturi
• dificultati la inghitire (disfagie) sau durere la inghitire (odinofagie)
• tulburari de tranzit (constipatie, diaree, alternanta diaree-constipatie)
• simptome asociate complicatiilor: sangerari, pierdere in greutate, lipsa poftei de mancare etc.

Cand ne putem gandi la un astfel de diagnostic?

Ce sunt gastrita, ulcerul gastro-duodenal si boala de reflux gastroesofagian?

Gastrita este inflamatia mucoasei stomacului, generata de cele mai multe ori de o combinatie de factori precum infectia cu Helicobacter pylori, alimentatia dezechilibrata (alimente procesate, prajite, bauturi carbogazoase etc.), stresul, consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene si fumatul. Aceasta rezulta in urma agresiunii asupra mucoasei produsa de hiperaciditate precum si de scaderea barierelor naturale de protectie ale mucoasei. Cei mai multi pacienti cu gastrita sunt asimptomatici, iar printre simptomele cele mai frecvente pe care unii pacienti le prezinta se regasesc disconfortul abdominal si balonarea.

Ulcerul gastric reprezinta o intrerupere a mucoasei gastrice, de obicei mai zgomotoasa clinic decat gastrita, dar care are la baza aceiasi factori etiologici. Pacientii cu ulcer descriu adesea o senzatie dureroasa deranjanta (uneori sub forma arsurilor sau a foamei dureroase), ce apare la scurt timp dupa masa si poate fi insotita de greata, varsaturi, balonare. In evolutia fara tratament, ulcerul se poate complica, astfel incat caracterul durerii se schimba (i nperforatie sau penetratie) sau pot aparea alte manifestari precum varsaturile cu sange sau scaunele melenice (negre ca pacura) (in hemoragia digestiva superioar). Complicatiile ulcerului sunt considerate urgente medicale si in absenta tratamentului adecvat, poate surveni decesul. De asemenea, este important sa retinem ca ulcerul poate fi inclusiv forma de debut al unui cancer gastric, motiv pentru care diagnosticul precoce si tratamentul sunt imperioase. 

Boala de reflux gastro-esofagian apare atunci cand mecanismele de bariera la nivelul sfincterului ce realizeaza comunicarea esofagului cu stomacul (cardie) sunt alterate, aparand refluxul secretiei gastrice la nivelul esofagului. Acest proces determina aparitia pirozisului, descris ca o senzatie de arsura retrosternala, insotita adesea de regurgitatii sau eructatii.

Simptomatologia este in general agravata de alimente prajite sau bogate in grasimi, condimente picante, bauturi carbogazoase, fierbinti sau prea reci, precum si fumat, cafea sau ciocolata.

De asemenea arsurile sunt agrvate de decubitul dorsal imediat dupa masa (pozitie culcata) si de hainele sau curelele stranse, precum si orice efort fizic ce creste presiunea abdominala.

Toate aceste boli au ca si caracteristica comuna ameliorarea la tratament antisecretor (+ antiacide pentru boala de reflux), insa acesta trebuie urmat dupa indicatii clare, stabilite de medicul gastroenterolog in functie de caracteristicile leziunilor, comorbiditatile pacientului si obiectivul de tratament.

In ce alte patologii pot sa apara simptomele mentionate anterior? Cand trebuie sa ne ingrijoram?

Desi initial toate aceste patologii nu pun in pericol viata pacientului, evolutia indelungata este asociata cu riscuri mai mari de complicatii si aparitia cancerului, motiv pentru care cu cat pacientul se prezinta mai repede la medic si beneficiaza de un diagnostic, cu atat mai usoara este preventia complicatiilor prin modificarea stilului de viata si tratamentul corespunzator. 

Intotdeauna trebuie luate in considerare alte cauze ale simptomelor, unele potential mai severe, printre care regasim:

• infarctul miocardic- adesea pacientii cu reflux gastro-esofagian sever se prezinta la camera de garda cu dureri si arsuri intense care pot mima un infarct. Este important sa retinem ca infarctul inferior se poate prezenta cu simptome nespecifice, inclusiv de natura digestiva, iar pacientii de sex feminin si cei diabetici pot resimti simptomele mult mai redus fata de restul populatiei. Asadar, orice dubiu legat de simptome sau modificarea caracterului lor trebuie sa alerteze pacientul si sa il determine sa urmeze investigatii suplimentare
• afectiunile pancreasului sau cailor biliare- pot genera durere in etajul abdominal superior, greata si varsaturi si necesita investigatii suplimentare. De asemenea, durerea in etajul superior, in special cu iradiere in bara, care devine permanenta, nu se amelioreaza la antisecretoare si apare si noapte poate semnifica o patologie oncologica pancreatica, situatie in care evaluarea cat mai rapida este cheia cresterii ratei de supravietuire
• tulburarile de motilitate esofagiana, precum acalazia, pot genera durere in epigastru
• bolile inflamatorii intestinale, de obicei boala Crohn, pot determina simptome similare prin afectarea tractului digestiv superior. 
• tumori hipersecretante care determina hiperaciditate (ex. sindromul Zollinger-Ellison)
• boala celiaca- poate genera balonare si tulburari de tranzit, precum si scadere ponderala sau dificultati la inghitire
• afectiuni ale plamanului, pleurei sau pericardului

Cum se diagnosticheaza gastrita, ulcerul si boala de reflux?

Medicul specialist va corobora datele din anamneza si examen obiectiv si se va orienta catre o serie de investigatii necesare confirmarii diagnosticului. Acestea includ analize de laborator, ecografie abdominala, ph-metrie sau manometrie, examene radiologice si eventual endoscopie digestiva superioara.

Endoscopia digestiva superioara este investigatia de electie, deoarece permite vizualizarea leziunilor existente, caracterizarea acestora, prelevarea de biopsii si monitorizarea eficieintei tratamentului.

In functie de rezultatele investigatiilor, medicul curant va recomanda tratamente specifice, ce pot cuprinde medicatie antiacida sau antisecretorie, eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori, probiotice, antiemetice etc. Bineinteles, tratamentul medicamentos necesita modificarea stilului de viata, intruct gastrita, ulcerul si boala de reflux sunt adesea si marca unei alimentatii incorecte, a fumatului sau abuzului de antiinflamatore.

Cum prevenim aparitia acestor boli?

Modificarile stilului de viata sunt comune pentru aceste patologii si presupun:

• renuntarea la fumat, evitarea fumatului si consumului de cofeina pe stomacul gol
• evitarea consumului de alcool, cofeina in exces sau bauturi carbogazoase
• evitarea antiinflamatoarelor nonesteroidiene cu exceptia situatiilor in care sunt absolut necesare, de preferat pe termen scurt si in doze mici
• mentinerea unei greutati corporale normale
• efortul fizic in limita tolerantei fizice. La pacientii cu reflux se recomanda si evitarea exercitiilor care genereaza presa abdominala, precum si hainele stranse in talie
• evitarea alimentelor procesate, de tip junk food, a grasimilor si prajelilor in exces
• evitarea condimentelor picante si in unele cazuri, se recomanda a se evita ceapa si usturoiul
• evitarea intinsului dupa masa sau aplecarii; se recomanda plimbari dupa mese
• mese regulate
• igiena corespunzatoare a mainilor, evitarea folosirii tacamurilor in comun
• verificarea impreuna cu medicul specialist a posibilelor medicamente care ar putea genera reflux (ex. blocante de canale de calciu)

Concluzii

Pentru a diferentia gastrita, ulcerul gastric sau refluxul drept cauze ale simptomelor, recomandam ca pacientul sa se adreseze unui medic specialist gastroenterolog pentru a stabili impreuna conditiile aparitiei acestora si investigatiile necesare confirmarii diagnosticului.

Tratamentul acestor afectiuni este de cele mai multe ori unul de succes si facil, insa presupune nu doar o abordare endoscopica sau medicamentoasa, ci si o intelegere de catre pacient si responsabilizarea lui in ceea ce priveste stilul de viata. Nu de putine ori, pacientii descriu o ameliorare semnificativa din simple schimbari in cadrul alimentatiei sau obiceiurilor nesanatoase, deci, cu alte cuvinte, preventia este cheia!