Angiomatoza bacilara cutanata este o patologie infectioasa de etiologie bacteriana. Aceasta este cauzata de bacterii din genul Bartonella, si anume Bartonella quintana sau Bartonella henselae.
Angiomatoza bacilara este considerata o infectie oportunista, ceea ce inseamna ca afecteaza in special pacientii vulnerabili: varstnici cu multiple co-morbiditati, pacientii imunocompromisi, pacientii cu boli cronice debilitante.
Bacteriile oportuniste nu provoaca infectii, in mod normal, in randul persoanelor sanatoase cu un sistem imun competent.
Prevalenta exacta a acestei infectii nu este cunoscuta, insa este una dintre cele mai frecvente infectii cu agent oportunist in randul pacientilor spitalizati si imunocompromisi.
Leziunile angiomatoase cutanate pot aparea si din alte cauze, insa angiomatoza bacilara este a doua cea mai frecventa cauza.
Factorii de risc sunt clari, astfel ca infectia cu Bartonella va fi diagnosticata in special in randul pacientilor cu:
- Imunosupresie indusa medicamentos, in randul pacientilor cu tratament imunosupresor sau corticosteroid
- HIV/SIDA
- Leucemie cronica limfocitara
- Alte tipuri de cancer
- Spitalizari frecvente
- Dializa pentru insuficienta renala
- Traumatisme majore cu suprainfectie, in special in randul copiilor si varstnicilor, cu sistem imunitar mai slab
Angiomatoza bacilara este cauzata de bacterii din genul Bartonella, mai multe subtipuri.
Acestea sunt bacterii gram-negative intracelulare, cu potential agresiv.
Sursa infectiei variaza; pisicile sunt principalul rezervor pentru Bartonella henselae, in timp ce oamenii sunt sursa pentru Bartonella quintana.
Muscaturile si zgarieturile de pisica pot transmite infectia, precum si lichidele biologice umane ce contamineaza alti oameni.
Mai mult, capusele si alte insecte pot fi purtatori ai bacteriei, transmitand-o la om.
Desi infectia este mai frecventa in randul pacientilor spitalizati frecvent, bacteria cauzatoare nu este in mod normal prezenta in spitale, precum alte bacterii nosocomiale.
Prima manifestare si deseori principala manifestare a infectiei este afectarea cutanata.
Totusi, angiomatoza bacilara nu este o infectie limitata la piele, ci poate induce si manifestari ale organelor.
Leziunile cutanate variaza ca numar, intensitate si aspect, insa de cele mai multe ori sunt caracterizate prin:
- Papule si noduli de dimensiuni variabile, de la cativa mm pana la 10 cm
- Colorarea pielii in violet, rosu sau chiar brun-maroniu
- Leziunile pot fi multiple, pana la cateva sute
- Afectarea oricarei regiuni de piele sau mucoasa, cel mai rar fiind afectate palmele si talpile
- Aparitia unor formatiuni tumorale subcutanate, vizibile si palpabile prin piele
- Leziunile sunt fragile si pot sangera usor, fiind formatiuni bogat vascularizate
- Placi inchise la culoare, indurate, in cazul pacientilor cu fototip inchis la culoare
In plus, fata de afectarea cutanata, orice leziunie poate aparea si pe mucoase: mucoasa orala, limba, orofaringe, cavitatea nazala, regiunea perianala si genitala.
Unii pacienti dezvolta doar leziuni mucoase, ceea ce ingreuneaza diagnosticul.
In ceea ce priveste afectarea viscerala, aceasta nu este intotdeauna prezenta.
Pacientii care au insa si manifestari generale, ale organelor, pot avea una sau mai multe dintre urmatoarele:
- Febra, frisoane, transpiratii nocturne, anorexie, lipsa apetitului, scadere in greutate
- Durere abdominala, greata si varsaturi
- Icter (colorarea in galben a pielii si mucoaselor) din cauza limfadenopatiei biliare
- Prezenta formatiunilor tumorale in cavitatea abdominala si tractul gastrointestinal, cu hemoragii digestive secundare
- Diaree, crampe abdominale
- Afectare neuro-psihiatrica in angiomatoza neurologica: depresie, psihoza, anxietate, tulburari de personalitate, crize convulsive, nevralgii, cefalee
- Dificultati de respiratie
Tipul de manifestare organica este dat de prezenta formatiunilor angiomatoase in diferite organe, la fel cum apar si pe piele.
Acestea pot aparea inainte sau concomitent cu afectarea cutanata.
Simptomele se agraveaza si tabloul clinic devin usor mai particular in cazul pacientilor ce sunt recipientii unui transplant de organ.
Acestia au initial leziunile cutanate, iar pe masura ce acestea cresc in dimensiuni sau numar, apar manifestarile sistemice.
Infectia oportunista ce cauzeaza angiomatoza, in lipsa tratamentului, poate induce complicatii organice severe.
Formatiunile tumorale pot creste in diverse regiuni, cauzand cresteri necontrolate ale vaselor de sange si astfel crescand riscul de hemoragie la nivel cerebral, osos, gastro-intestinal si respirator.
Afectarea hepatica este de asemenea frecventa in cazurile netratate si poarta denumirea de "pelioza hepatica bacilara’".
Angiomatoza bacilara este diagnosticata pe baza suspiciunii clinice, a contextului de pacient imunocompromis si pe baza testelor paraclinice.
Analizele de laborator pot evidentia un sindrom inflamator, semne de infectie precum numarul crescut de leuocite (leucocitoza) si anemie secundara hemoragiilor secundare leziunilor.
In cazuri rare, pacientii imunocompromisi nu isi cunosc acest diagnostic, disfunctia imuna fiind descoperita odata cu angiomatoza bacilara.
Biopsia cutanata de la nivelul leziunilor confirma diagnosticul.
Aceasta ne arata leziuni epiteliale cu numeroase vase de sange si inflamatie. Mai mult, folosind tehnici si coloratii speciale se pot identifica bacteriile la microscop.
Pentru a cauta leziunile specifice angiomatozei la nivelul diferitelor organe, pacientul poate trece printr-o serie de investigatii: examinari imagistice, endoscopice, teste functionale respiratorii si chiar investigatii invazive.
Pentru diagnosticul acestei patologii poate fi nevoie de o echipa multidisciplinara ce include un medic dermatolog, un medic infectionist, imunolog si/sau medic generalist.
Diagnosticul diferential se face in special cu alte afectiuni dermatologice ce afecteaza pacientii imunocompromisi.
Exemplele includ granulomul piogen, sarcomul Kaposi si boala Carrion.
Fiind o infectie bacteriana, angiomatoza bacilara trebuie tratata cu medicatie antibiotica.
Din cauza severitatii si rezistentei bacteriene, tratamentul este de lunga durata, de aproximativ 3-6 luni, dozele fiind individualizate fiecarui caz.
Patologia de fond a pacientului trebuie intotdeauna adresata si gestionata cat mai bine, pentru a imbunatati, pe cat posibil, functia imuna.
Daca exista ganglioni limfatici infectati, de dimensiuni mari, acestia trebuie incizati si drenati.
Mai mult, leziunile de pe mucoasele organelor interne pot fi ablatate sau indepartate endoscopic, daca sangereaza semnificativ.
Leziunile cutanate pot disparea in primele zile sau saptamani de la inceperea tratamentului, insa acest lucru nu inseamna intotdeauna ca infectia s-a vindecat.
Tratamentul antibiotic prelungit poate asigura vindecarea leziunilor viscerale si indepartarea completa a bacteriei din sange si tesuturi.
Prognosticul este influentat in primul rand de imunosupresia de fond a pacientului, insa angiomatoza bacilara, in lipsa tratamentului, poate fi severa si chiar fatala.
Angiomatoza bacilara este o infectie bacteriana oportunista ce afecteaza preponderent pacientii vulnerabili, imunocompromisi.
Leziunile cutanate si viscerale specifice necesita un diagnostic prompt, iar tratamentul antibiotic este eficient atunci cand se administreaza pe perioade lungi de timp.
Discutati cu medicul dumneavoastra inca de la primele simptome.
Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2772736X22000317
https://www.msdmanuals.com/professional/infectious-diseases/gram-negative-bacilli/bacillary-angiomatosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448092/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.