Capusele sunt unii din cei mai des intalniti vectori pentru transmiterea bolilor la oameni, la nivel mondial, dupa tantari. Afectiunile se pot transmite prin secretiile, toxinele sau organismele continute de saliva capuselor, eliberate in urma muscaturii.
Capusele sunt artropode cum sunt si paianjenii. Multe dintre organismele care musca oamenii nu sunt capuse si nu trebuie confundate cu acestea (de exemplu, puricii si plosnitele - ambele sunt insecte, nu artropode).
Exista doua familii de capuse care pot transmite bolile la oameni: Ixodidae (capuse care au carapacea tare) si Argaside (capuse moi). Capusele tari au un invelis dur la nivelul spatelui (carapace) ca un scut care defineste aspectul lor si au tendinta de a se atasa si a se hrani cu sangele gazdei sale, timp de ore sau chiar zile.
Mai jos este prezentata o lista a bolilor, tipurile de capuse (vectorii) si agentii patogeni pe care vectorii ii transmit:
- Boala Lyme (Borelioza) - capusele din familia Ixodes, capusa de caprioara inclusiv capusele tari- vectorii pentru speciile de bacterii ale boreliozei (spirochete sau bacterii in forma de spirala);
- Babesioza - capusele din familia Ixodes - vectorii pentru Babesia, un protozoar;
- Erlichioza - capusele numite amblyomma americanum (steaua singuratica) - vectori pentru ehrichia chaffeensis si speciile de bacterii ehrlichia ewingii;
- Tifosul exantematic Rocky Mountain - capusele dermatocentor andersoni (capuse dure) si dermacentor variabilis (capuse de caine) sunt vectorii principali si ocazional capusele rhipicephalus sanguineus - vectorii pentru bacteria denumita rickettsia;
- Febra recurenta declansata de capuse - capusele ornithodoros moubata sau capusele africane (capuse moi) - vectori pentru bacteria borrelia;
- Turalemia - capusele vermacentor variabilis, amblyomma americanum sau steaua singuratica - vectori pentru bacteria francisella tularensis;
- Anaplasmoza (anaplasmoza granulocitara umana) - capusele din familia Ixodes - vectori pentru bacteriile anaplasma phagocytophilum;
- Febra de colorado declansata de capuse - capusele sunt dermacentor andersoni - vectori pentru coltivirus, un virus ARN;
- Encefalita powassan - capusele din specia Ixodes si dermacentor andersoni (ambele sunt capuse tari) - vectori pentru virusul encefalitei powassan un arbovirus ARN;
- Febra Q - capusele rhipicephalus sanguineus, dermacentor andersoni si amblyomma americanum (toate trei sunt capuse tari) - vectori pentru bacteria coxiella burnetii;
Capusele au nevoie sa se hraneasca cu sange pentru a creste si a supravietui. In cazul in care capusele nu gasesc o gazda, pot muri. Atunci cand capusele au gasit o gazda (caine, om, pisica, cerb, iepure, etc) si gasesc un loc potrivit pentru atasare, acestea isi vor introduce parti ascutite din cavitatea bucala in pielea expusa, ce le permite sa ramana fixate local;
Capusele pot secreta sau regurgita cantitati mici de saliva care contine neurotoxine. Din cauza acestora, gazda nu simte senzatia de durere si iritatie provocata de muscatura. Prin urmare, multi oameni nu observa intepatura capusei.
Saliva poate contine si substante anticoagulante pentru a usura actiunea capusei de a se hrani cu sange. Unii oameni sunt alergici la aceste secretii si pot avea reactii alergice rapide si severe la muscaturile de capuse, dezvoltand unul dintre semnele de mai jos.
Muscaturile de capuse sunt, in general, nedureroase. Multi oameni chiar nu observa muscaturile acestora si nu vor vedea niciodata capusa. Capusele mici, cum ar fi capusa de caprioara, care transmite boala Lyme, este atat de mica incat este aproape nedetectabila.
Unele capuse sunt la fel de mici ca si punctul de la sfarsitul acestei propozitii. Totusi, exista unele simptome care pot sa apara, corelate cu prezenta capusei in sine. Ocazional, neurotoxina secretata cand capusa se fixeaza de gazda, desi poate fi insesizabila pentru unii oameni, poate provoca slabiciune musculara sau paralizie.
Totusi, paralizia care inhiba respiratia este rar manifestata. Actiunea simpla de scoatere a capusei opreste eliberarea de neurotoxina si de obicei, persoana in cauza se recupereaza rapid si complet. Muscatura in sine poate cauza simptome doar dupa ce cade capusa. Totusi, unele persoane pot observa roseata locala, mancarime, arsura si rareori durere intensa, locala inainte sau dupa ce cade capusa.
Manifestarile bolilor transmise de capuse debuteaza la cateva zile sau saptamani dupa muscatura de capusa. De aceea, medicii nu pot suspecta imediat o boala provocata de capuse. Este foarte important ca bolnavul sa ii transmita medicului suspiciunea sa legata de muscatura de capuse, de faptul ca a petrecut timp in aer liber (camping, drumetii, etc.), in zonele infestate de capuse (chiar daca nu-si aminteste ca l-ar fi muscat vreo capusa).
Dupa muscatura unei capuse, oamenii pot dezvolta oricare dintre urmatoarele simptome care pot fi provocate de agentii patogeni care se transmit in timpul muscaturii:
- febra;
- simptome asemanatoare gripei;
- amorteala;
- eruptii cutanate;
- slabiciune;
- durere si inflamatie a articulatiilor;
- palpitatii;
- scurtarea respiratiei;
- greata si varsaturi.
Se va consulta medicul atunci cand sunt prezente oricare din urmatoarele manifestari sau situatii:
- persoana muscata de capusa prezinta senzatia de slabiciune, paralizie, letargie, confuzie, febra, senzatie de amorteala, durere de cap sau eruptii cutanate;
- capusa nu poate fi eliminata din piele sau capul si partile gurii capusei raman in piele dupa indepartarea acesteia;
- femeile insarcinate ar trebui sa informeze medicul legat de muscaturile de capuse in special inainte de a li se administra orice fel de medicament;
- oamenii care au sistemul imunitar scazut sau suprimat ar trebui sa informeze medicul legat de posibilitatea muscaturilor de capuse.
Mergeti imediat la camera de urgenta a unei unitati spitalicesti daca muscatura de capusa povoaca:
- febra;
- durere de cap;
- confuzie;
- slabiciune sau paralizie;
- amorteala;
- varsaturi;
- dificultati de respiratie;
- palpitatii.
Nu exista nici un test care sa identifice prezenta muscaturii de capusa sau tipul acesteia in momentul in care o capusa este indepartata din organism. Totusi, medicii specializati in tratarea bolilor infectioase pot examina cu atentie corpul in cautarea unor capuse care sunt inca atasate de piele, eruptii cutanate sau semne ale unor boli cauzate de capuse.
In cazul in care capusa este identificata, medicul poate determina cel mai bine ce fel de teste trebuie facute. Constatarea tipului de capusa si a speciei acesteia va fi utila medicului pentru a-l ajuta sa recomande si alte teste suplimentare.
Cunoasterea tipului de capusa care a provocat muscatura poate restrange lista de afectiuni posibile si ii poate permite medicului sa recomande un tratament precoce inainte ca un diagnostic sa se pozitiveze.
Din pacate, multi oameni cred ca stiu sa elimine capusele in mod corect, dar cele mai multe metode obisnuite de indepartare a capuselor au ca rezultat cresterea riscului de infectie. Principala grija in eliminarea capuselor ramane riscul transmitere a bolilor.
In timpul procesului de inlaturare, capusa poate sa verse o cantitate mica de sange sau saliva infectata in pielea gazdei, fapt ce poate creste riscul transmiterii de boli. Metodele comune folosite pentru scoaterea capuselor pot provoca un prejudiciu suplimentar la gazda si stimuleaza capusa sa produca mai multe secretii cu agent patogen in zona muscaturii.
Este necesar sa se indeparteze toate partile capusei. Deoarece capusa se ataseaza ferm de gazda, manevrarea gresita sau cu putere a capusei poate face ca anumite portiuni ale capului sau a cavitatii bucale sa ramana adanc infipte in piele.
Utilizati un forceps curbat sau o penseta. Purtati manusi, astfel incat sa nu riscati raspandirea agentilor patogeni de la capusa pe pielea mainilor. Folosind penseta, intoarceti cu atentie capusa pe spate. Apucati ferm capusa cu o penseta, cat mai aproape de piele. Trageti usor, iar aceasta va iesi singura fara vreun disconfort major.
Capusa trebuie indepartata, nu strivita deoarece aceasta poate transmite o bola. Curatati bine zona muscaturii cu apa si sapun sau dezinfectant usor. Verificati zilnic zona muscaturii pentru a nu dezvolta o reactie la muscatura, cum ar fi eruptia cutanata sau chiar infectie.
Aplicati creme cu antibiotic in aceste zone. Utilizarea unui antibiotic zonal ajuta la prevenirea unei infectii locale, dar, de obicei, nu ajuta la reducerea riscului de a contacta o boala transmisa de capusa. Curatati si dezinfectati toate instrumentele de care v-ati folosit la indepartarea unei capuse.
Tratamentul medical folosit pentru muscatura unei capuse, depinde de marimea muscaturii, de tipul de capusa, de bolile care sunt observate in comunitate, etc. Tratamentul medical specific depinde si de agentul sau de agentii patogeni transmisi prin intepatura capusei.
Principalele masuri de tratament sunt:
- Curatare si tratare locala cu creme ce contin antibiotic.
- Pentru mancarime, medicul poate recomanda produse care contin difenhidramina. Compusii de difenhidramina pot fi aplicati direct pe piele sau vor fi administrati pe cale orala sub forma de comprimate.
- Antibioticele orale pot fi prescrise de catre medic pentru anumite boli.
Cel mai bun mod de a va proteja impotriva bolilor provocate de muscaturile de capuse este sa va feriti de muscaturile acestora. Acest lucru include si evitarea anumitor locuri care sunt cunoscute ca fiind infestate cu capuse.
In cazurile in care locuiti sau vizitati zone impadurite sau zone cu iarba inalta si buruieni, este recomandat sa respectati urmatoarele masuri de precautie pentru a ajuta la prevenirea muscaturilor si reducerea riscului de imbolnavire.
Purtati imbracaminte de protectie, cum ar fi camasi cu maneca lunga, pantaloni lungi, cizme sau incaltaminte solida si acoperiti-va capul. Capusele sunt mai usor de detectat pe haine de culoare deschisa. Daca doriti, puteti sa introduceti mansetele pantalonilor in sosete, astfel incat sa nu dati sansa capuselor sa intre in contact cu pielea dvs.
Aplicati pe pielea expusa si in primul rand, pe haine, un strat subtire de spray impotriva insectelor. Nu pulverizati direct spre fata; pulverizati intai pe maini, apoi aplicati usor si la nivelul fetei. Evitati zonele sensibile precum ochii, gura sau nasul.
Supravegheati intotdeauna copiii care au folosit astfel de produse. Verificati copiii si alti membrii ai familiei la fiecare doua-trei ore pentru ca acestia sa nu aiba capuse pe piele. In cazul in care aveti animale de companie care isi petrec timpul in aer liber, verificati daca pe pielea acestora sunt capuse.
In cazul in care descoperiti pe haine capuse, acestea pot fi indepartate cu o banda adeziva. Palma se va inveli in banda adeziva cu partea lipicioasa in exterior si se va presa pe capusa. Aceasta se va lipi pe banda. Este suficient sa pliati banda adeziva peste aceasta si sa o aruncati la cosul de gunoi.
Indepartati prompt si rapid orice capusa. Partile cavitatii bucale pe care le foloseste capusa pentru a se atasa sunt ascutite si pot sa apara infectii la locul muscaturii daca aceasta nu este eliminata imediat. Nu se va arde capusa si nici nu se va acoperi cu lac de unghii, nu folositi mainile goale pentru a elimina o capusa deoarece secretiile acestora pot declansa boala.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.