Cand si cui ii este indicata coronarografia?

Ce reprezinta coronarografia?

Angiografia coronariana (coronarografia) este o procedura medicala de cardiologie interventionala minim-invaziva care ajuta medicul cardiolog sa determine severitatea unei eventuale stenoze (ingustari) la nivelul arterelor coronare care iriga inima. Aceste stenoze pot fi cauzate fie de o patologie care afecteaza musculatura neteda a peretilor arterelor coronare, fie de un obstacol (placa de aterom sau tromb) localizat in interiorul lumenului si care poate determina obstructia partiala sau chiar totala a acestuia.

Este procedura utilizata de electie in cazul pacientilor coronarieni si, in comparatie cu angioCT-ul sau angioRMN-ul, are pe langa avantajul diagnostic si posibilitatea interventionala. Astfel, in cazul in care se constata o obstructie coronariana care pune in pericol irigarea si activitatea cardiaca prin limitarea fluxului de sange catre inima, coronarografia poate fi convertita in angioplastie coronariana cu montarea de stenturi la nivelul obstructiei pentru a permite revascularizarea zonei respective. In acest fel pacientul este scutit de necesitatea unor alte interventii suplimentare in acest scop.

Cui ii este recomandata?

Suspiciunea producerii unui infarct miocardic este principala indicatie pentru coronarografie la pacientii cunoscuti cu factori de risc pentru boala coronariana (hipertensiune arteriala, dislipidemii, ateroscleroza, diabet zaharat, lipotimii sau pierderea starii de constienta semn de perfuzie cardiaca si/sau cerebrala insuficienta) si la pacientii care prezinta simptome de angina pectorala (durere toracica avand caracter de gheara, care dureaza cel mult 20 de minute si cedeaza la administrare de nitroglicerina). De asemenea, se mai poate efectua la pacientii care prezinta anomalii ale activitatii cardiace determinate prin testul EKG si testele de toleranta la efort sau la pacientii care necesita interventie pe cord.

Coronarografia este o parte importanta in evaluarea pacientilor cu boala cardiaca ischemica, cardiomiopatii, boala cardiaca vasculara, insuficienta cardiaca fara o cauza bine determinata, infarct miocardic acut si simptome de angina pectorala.

De ce se efectueaza?

Coronarografia are avantajul ca determina cu exactitate locul ingustarii diametrului arterelor coronare precum si severitatea respectivei obstructii. Este utila atat ca metoda de diagnosctic, cat si in scop interventional daca gradul obstructiei necesita acest lucru.

Cum sa va pregatiti inainte de interventie?

Se recomanda repaus alimentar dupa miezul noptii inainte de procedura. Consultati medicul care se ocupa de dumneavoastra cu privire la medicamentele pe care le luati de obicei dimineata pentru a fi siguri daca le veti administra si in dimineata interventiei. Fiind o oarecare forma de stres pe care o poate resimti organismul este posibil ca nivelul glicemiei sa creasca, motiv pentru care pacientii cu diabet zaharat pot necesita cresterea dozei de insulina inainte de coronarografie.

De asemenea, pacientul va fi examinat coresponzator, i se masoara tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, frecventa respiratorie si se evalueaza functia renala. Monitorizarea EKG, ecografia cardiaca si testele de sange sunt de rutina inaintea acestei interventii. Se poate administra un sedativ usor pacientului, iar interventia se efectueaza sub anestezie locala.

Tehnica de efectuare a coronarografiei

Coronarografia se efectueaza cu pacientul in decubit dorsal, sub anestezie locala (inghinal sau la incheietura mainii unde se va face abordul arterial folosind un cateter) intr-un laborator de angiografie. Se practica intr-un mediu steril si confortabil pentru pacient, cu ajutorul unui angiograf care foloseste raze X si substanta de contrast radioopaca pe baza de iod. Inainte de intervetie se fac teste pentru a determina daca substanta de contrast nu este contraindicata pentru pacient.

Procedura consta in punctionarea arterei femurale urmata de introducerea unui cateter care este avansat retrograd prin artera iliaca, aorta si ajunge la arterele coronare sub control imagistic. Substanta de contrast injectata la acest nivel se va disipa in lumenul arterial punand in evidenta existenta unor posibile stenoze sau obstructii ale arterelor coronare prin opacifierea arborelui arterial.

Durata maxima a interventiei nu depaseste in medie doua ore, iar pacientul este constient pe toata durata procedurii avand posibilitatea de a comunica in permanenta cu medicul care realizeaza procedura.

Posibilele complicatii care pot aparea

Procedura este considerata a fi sigura atat pentru confortul pacientului, cat si pentru stabilirea unui diagnostic clar. Reactiile adverse sunt rare si pot consta in sangerari, hematom local, reactie alergica la colorantul utilizat pentru contrast, aritmii, migrarea unor cheaguri de sange care pot declansa un accident ischemic cardiac sau cerebral, afectare renala datorita substantei de contrast motiv pentru care este importanta determinarea creatininei inainte de administrarea acesteia pentru o evaluare a functiei rinichilor. De obicei, riscul de posibile complicatii este mai frecvent intalnit la persoanele in varsta, la cei cu afectare cardiaca preexistenta, afectare renala si diabet zaharat care poate necesita administrare suplimentara de insulina inainte de interventie.

Contraindicatiile pentru interventia de coronarografie

Supraponderabilitatea este considerata contraindicatie absoluta din motive de siguranta tehnica. Pe lista contraindicatiilor relative se gasesc : sarcina, reactiile alergice la substanta de contrast pe baza de iod, deshidratarea si insuficienta renala cronica sau acuta, anemii, coagulopatii sau administrarea de medicamente anticoagulante, antiplachetare, infectii active netratate pentru ca poate exista riscul de sepsis, hipertensiune arteriala necontrolata.

Perioada de recuperare dupa coronarografie

Fiind o procedura minim-invaziva are avantajul ca nu necesita un timp lung de recuperare, iar pacientul poate fi externat chiar in aceeasi zi. I se recomanda repaus pentru ziua respectiva cu posibilitatea reluarii activitatilor obisnuite in ziua urmatoare, sa se alimenteze si este importanta hidratarea suficienta pentru a ajuta la eliminarea din sistem a substantei de constrast utilizata in timpul interventiei. Pe termen de cateva zile pot persista usoare dureri la locul abordului arterial, posibile echimoze sau hematoame in acea zona.

Concluzii

Coronarografia este o procedura medicala de cardiologie interventionala prin care se determina cu precizie starea si functia arterelor coronare. Spre deosebire de alte metode diagnostice are si avantajul interventional care o poate converti la angioplastie cu balon si montarea de stenturi daca medicul cardiolog considera ca gradul de obstructie al arterlor coronare pune in pericol functia cardiaca.

Este recomandata in special pacientilor cu patologie cardiaca ischemica, iar riscurile majore ale interventiei sunt rare. De asemenea, perioada de recuperare post-interventionala este extrem de scurta oferind pacientului posibilitatea reluarii activitatilor obisnuite chiar in urmatoarea zi.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31070311/
https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(12)61923-5/pdf
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8768624/
https://www.ucsfhealth.org/medical-tests/coronary-ct-angiography

Programeaza-te rapid

Dr. Dodoiu Sergiu Andreas
Centru Medical Eurosanity - Bucuresti

Prof. Dr. Murat Gulbaran
Group Florence Nightingale Hospitals - Bucuresti

Dr. Pislaru Ala
Clinica Eminescu 100 - Bucuresti